Articole | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Articole

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul S

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul S

 

Utilizarea testului de diagnostic pulsional  Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul sexual (S)

Vectorul sexual este alcătuit din factorul homosexualitate (h) şi din factorul sadism (s), factori ce reprezintă două tipuri specifice, dar înrudite de energie.
Reacţiile din acest vector indică intensitatea pe care o are tensiunea din sfera sexualităţii, tipul predominant de identificare sexuală. Energia sexuală se poate manifesta atât la nivel concret, biologi, cât şi la nivel sublimat, prin activităţi simbolice, intelectuale, detaşate de scopul lor sexual primar.

Factorul h (homosexualitate)

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selectia si orientarea profesionala - Vectorul paroxismal

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selectia si orientarea profesionala - Vectorul paroxismal

 

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selectia si orientarea profesionala - Vectorul paroxismal (P)

Vectorul paroxismal, numit şi vectorul afectiv sau vectorul de surpriză este alcătuit din factorul epilepsie (e) şi din factorul isterie (hy),factori opuşi şi totodată similari.

Factorul e (epilepsie)

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selectia si orientarea profesionala - Vectorul de contact

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selectia si orientarea profesionala - Vectorul de contact

 

Utilizarea testului de diagnostic pulsional  Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul de contact (C)

Vectorul de contact, numit şi vectorul circular este format din factorul depresie (d) şi din factorul manie (m). Vectorul C relevă dispoziţia afectivă a individului, precum şi calitatea şi eficienţa lui cu lumea înconjurătoare.

Factorul d (depresie)

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul Eului (Sch)

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul Eului (Sch)

 

Utilizarea testului de diagnostic pulsional  Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul Eului (Sch)

Vectorul Eului, numit şi vectorul schizofrenic, este compus din factorul catatonie (k) şi din factorul paranoia (p). Vectorul Sch arată în ce mod şi cât de bine gestionează subiectul trebuinţele (instinctele) astfel încât descărcarea acestora să asigure un echilibru între satisfacerea lor şi integritatea organismului. Eul mediază şi reglează raporturile individului cu lumea şi cu sine.

Factorul k (catatonie)

Grup experienţial de optimizare psiho-comportamentală a copiilor străzii

Grup experienţial de optimizare psiho-comportamentală a copiilor străzii

Psiholog MA. drd. Armand Veleanovici, Psiholog MA. Cristina Marin

Studiul a fost realizat in perioada aprilie – iulie 2006 si a urmărit surprinderea profilului psihologic al copiilor străzii, in vederea derulării unui program psihoterapeutic de optimizare psihocomportamentală, cu centrare pe scăderea agresivităţii acestora.

Abuzul şi neglijarea copilului

Abuzul şi neglijarea copilului

1. Abuzul şi neglijarea copilului - Evaluarea psihologică a copilului abuzat/neglijat Abuzul şi neglijarea afectează dimensiunile esenţiale ale dezvoltării copilului. Efectele acestora sunt profunde şi nefaste, putând însoţi individul de-a lungul întregii sale vieţi. Din acest motiv este imperios necesară identificarea şi tratarea problemelor legate de abuz şi abordarea cu deosebită atenţie a traumelor trăite în copilărie.
Conform definiţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, abuzul asupra copilului sau maltratarea lui reprezintă toate formele de rele tratamente fizice sau emoţionale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare comercială sau de alt tip, ale căror consecinţe sunt daune actuale sau potenţiale aduse sănătăţii copilului, supravieţuirii, dezvoltării sau demnităţii lui, în contextul unei relaţii de răspundere, încredere sau putere.

Consecinţele abuzului şi neglijării

Consecinţele abuzului şi neglijării

2. Consecinţele abuzului şi neglijării - Evaluarea psihologică a copilului abuzat/neglijat


Abuzul nedepistat şi netratat poate avea consecinţe grave asupra dezvoltării copilului şi poate produce modificări majore asupra structurării personalităţii acestuia. Sunt mai uşor de identificat semnele şi simptomele ce apar în timp scurt după situaţia de abuz. Acestea depind de mai multe variabile :
-    tipul de abuz;
-    vârsta copilului în momentul comiterii abuzului;
-    nivelul de comprehensiune al victimei;
-    suportul post-abuz pe care îl primeşte de la reţeaua socială;
-    caracteristicile personale ale victimei (vulnerabilitate, rezistenţă la stres);
-    caracteristicile abuzului.

Evaluarea psihologică a copilului abuzat sau neglijat

Evaluarea psihologică a copilului abuzat sau neglijat

Între specialiştii care lucrează în domeniul protecţiei copilului sunt cunoscute dificultăţile de evaluare psihologică a copilului în cazul în care există suspiciunea de abuz sau neglijare. Pot apare  distorsiuni ale datelor datorate fie evaluatorului şi subiectivismului acestuia, fie subiectului evaluat şi apropiaţilor acestuia, care pot modifica – intenţionat sau nu - informaţiile furnizate. Posibilele declaraţii false – în caz de conflict intrafamilial, tulburările psihice (ale copilului sau părintelui), urmărirea unor avantaje sau a răzbunării, sugestibilitatea copiilor, greutatea de a distinge între imaginar şi real în cazul copiilor mici, limitele memoriei sau mecanismele de apărare ce intervin sunt tot atâtea piedici ce trebuie depăşite pentru a realiza o evaluare corectă.
Evaluarea psihologică a copilului trebuie să includă un interviu cu părinţii, evaluarea nivelului de dezvoltare cognitivă şi a personalităţii, scale de măsurare ale diferitelor simptome (anxietate, depresie, stres posttraumatic), evaluarea relaţionării copilului cu părinţii.
Din interviul cu părinţii sunt obţinute date cu privire la copil şi familia acestuia. Sunt notate informaţii privind datele de identificare ale copilului, pregătirea şcolară-profesională, date despre structura familiei, dezvoltarea psihomotorie, antecedente patologice sau familiale, istoricul de abuz sau alte traume, motivul examinării.

Pagini