Psiholog Psihoterapeut Veleanovici Armand

Testul de diagnostic pulsional Szondi are la bază o teorie complexă asupra pulsiunilor, a căror dinamică îşi propune să o evalueze. În concepţia autorului, pulsiunea este o forţă care acţionează din interiorul organismului, încercând să obţină satisfacere prin obiecte specifice din ambianţă.

Pulsiunea provine din inconştientul individului şi are patru elemente caracteristice:
-    sursa, care poate fi organică sau genetică;
-    intensitatea sau tensiunea;
-    scopul, care este de satisfacere, şi prin aceasta de eliberare a tensiunilor;
-    obiectul sau clasa de obiecte prin care se satisface.
Pentru Szondi, ereditatea psihică constă într-un sistem  complex de
-    aspiraţii sau tendinţe pulsionale;
-    trebuinţe sau factori pulsionali, pe care autorul îi identifică şi cărora le delimitează câmpuri de acţiune pulsională specifice;
-    pulsiuni propriu-zise sau vectori pulsionali,
În cercetările sale asupra inconştientului familial, Szondi a propus o schemă de radicali ereditari ai temperamentului şi caracterului care, împreună cu atitudinea persoanei faţă de pulsiunile corespunzătoare determină destinul individual şi social, preferinţa pentru o anumită profesie, predispoziţia la o anumită boală, înclinaţia către anumite persoane, potenţialul delincvenţial.
Szondi identifică patru mari pulsiuni sau trebuinţe instinctuale:

- pulsiunea sexuală (S) se referă la energia sexuală care face posibilă sexualitatea umană. Ea este alcătuită din factorul pulsional homosexualitate (h) şi din factorul pulsional sadism (s);

- pulsiunea paroxismală (P) se referă la energia pe care individul o investeşte în conduitele de apărare, de fugă, de camuflare sau de luptă, toate în condiţii de pericol sau conflict. Este alcătuită din factorul pulsional epilepsie (e) şi din factorul pulsional isterie (hy);

- pulsiunea de contact se referă la energia pe care individul o investeşte în relaţiile cu obiectele lumii pentru a le apropia, cuceri, pentru a le schimba sau a se ataşa de ele. Este  alcătuită din factorul pulsional depresie (d) şi din factorul pulsional manie (m);

- pulsiunea Eului sau pulsiunea schizofrenică (Sch) se referă la energia investită în gestionarea şi reglarea în mod adaptativ a celorlalte trei pulsiuni, astfel încât să se realizeze un compromis între satisfacerea lor şi supravieţuirea organismului. Pulsiunea Eului integrează celelalte trei pulsiuni într-un sistem coerent şi organizat. Este alcătuită din factorul pulsional catatonie (k) şi din factorul pulsional paranoia (p).

Viaţa organismului este rezultat atât al dinamicii (mişcării, evoluţiei) celor patru pulsiuni, cât şi al interacţiunii lor reciproce. Cunoaşterea dinamicii fiecărei pulsiuni în parte şi a interdependenţelor care se stabilesc între aceste forţe motivaţionale face posibilă cunoaşterea personalităţii individului, deoarece structura acesteia este dată de intensitatea şi dinamica pulsiunilor.

Materialul de lucru al probei constă din 48 de fotografii împărţite în 6 serii a câte 8 imagini. Seriile sunt identice ca încărcătură pulsională, fiind compuse din fotografii care constituie unităţi de măsură ale aceloraşi trebuinţe. Fiecare fotografie dintr-o serie de 8 este unitatea de măsură a unuia dintre următorii factori pulsionali: homosexualitate (h), sadism (s), epilepsie (e), isterie (hy), catatonie (k), paranoia (p), depresie (d), manie (m).
Subiectului i se solicită să aleagă din fiecare serie de 8 fotografii 4 fotografii simpatice şi 4 antipatice, care vor constitui două profile: profilul de faţadă, care arată tendinţele dominante actuale ale subiectului, şi profilul de culise, care relevă tendinţele latente ale subiectului, care acţionează din straturile cele mai profunde ale psihismului, dar care încearcă şi ele să se descarce.
Fiecare profil redă distribuţia energetică a celor 8 trebuinţe. Numărul mare de alegeri a unor fotografii reprezentative pentru un anumit factor pulsional, fie simpatice, fie antipatice, arată că acea trebuinţă este mai încărcată, presează să fie satisfăcută şi acţionează ca o tensiune percepută mai mult sau mai puţin conştient. Un număr mai redus de alegeri, pozitive sau negative, în cadrul unui anumit factor pulsional, arată că trebuinţa respectivă este mai adinamică sau chiar descărcată, astfel că nu-l mai motivează pe subiect.
Trebuinţele tensionate (cu multe alegeri) motivează şi orientează comportamentul subiectului, în timp ce trebuinţele descărcate sunt supape circumstanţiale prin care trebuinţele încărcate se satisfac.

Citeste mai mult:

1) Vectorul Sexual

2) Vectorul paroxismal

3) Vectorul de contact

4) Vectorul Eului

Bibliografie:

1.    Deri, Susan, Introducere în testul Szondi, Ed. Paideia, Bucureşti, 2000;
2.    Dumitraşcu, Nicolae, Tehnici proiective în evaluarea personalităţii, Ed. Trei, Bucureşti, 2005;
3.    Dumitraşcu, Nicolae, Testul de diagnostic pulsional Szondi – note de curs, Ardis Consulting, Bucureşti, 2004;
4.    Gramiger, Ines, Semnificaţiile comportamentale ale factorilor pulsionali (elemente de analiza şi patoanaliză pulsională), traducere de D. Ivana, nepublicată;
5.    Ivana, Dumitru, Testul Szondi – note de curs, Sp. Obregia, Bucureşti, 2003-2005;
6.    Puiu, Mihai, Dimensiuni psihovocaţionale în managementul resurselor umane, Ed. Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti, 2005;
7.    Szondi, Leopold, Diagnostic experimental de pulsions, Presses Universitaires de France, Paris, 1952;

Acest articol nu poate fi preluat fara acordul nostru.