Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach - E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Iluzia splendorii

Iluzia splendorii

Un studiu canadian a demonstrat ca sunt mai satisfacute cu propria relatie cuplurile in care partenerii se vad unul pe celalalt prin intermediul geamurilor rozaliu colorate. Amagirea mutuala a oamenilor cu cele mai fericite relatii. Importanta unui anumit grad de autoamagire in dragoste. Lisa Degliantoni, publicat la  01 mai 1996 . Cupluri fericite.

Motivatia

Motivatia

motivatia
Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este motivatia, fiind primul lor element cronologic. A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce” inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in miscare). Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind definit ca fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic activitatea. Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei mai multi psihologi accepta azi ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii, dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri. Pentru descrierea motivatiei s-au utilizat in psihologie metafore construite pe baza unor notiuni imprumutate din fizica.

Invata terapia prin iertare

Invata terapia prin iertare

Imi aduc aminte de mine in trecut cum eram, cate vorbe rele imi adresam, cat de mult ma certam, cat ma judecam, cat ma pedepseam. Daca imi propuneam ceva si nu reusem sa duc sarcina pana la bun sfarsit, gaseam scuze in exterior, dadeam vina pe altii sau pe mine, ma injuram, eram atat de mica in ochii mei, imi dadeam singura palme si automat si stima mea de sine se diminua. Aveam zile in care ma vedeam atat de nesemnificativa pentru lumea asta, nu intelegem, cum iubitul de la vremea respectiva ma putea iubi. Nu intelegeam cu prietenii inca imi erau aproape. Nu intelegeam cum ma mai pot intoarce in sanul familiei. Nu intelegeam cum ma mai suportau hainele intr-un trup hidos, pe care il uram si nu imi placea sa il privesc in oginda. Cum din sufletul meu mai putea iesi lumina cand eu zilnic il intunecam. Cum de mintea mea mai putea procesa si ganduri frumoase cand doar drame imi treceau prin cap. Uitandu-ma acum inapoi, efectiv ma ingrozesc. Chiar nu pot gasi nici o explicatie logica pentru felul cum m-am comportat cu mine si automat cu ceilalti. Pe drumul vietii mele, pe calea mea, raneam toti oamenii din jurul meu. Cand cineva incerca sa ma ajute cu un sfat sau o vorba imediat il indepartam, ma enervam ca isi permitea sa gandeasca pentru mine, de unde sa stie el ce este mai bine pentru mine.

Problema melcului

Problema melcului

Un melc urca in timpul zilei pe un copac 3m, si aluneca noaptea 2m. Dupa cate zile ajunge in varful copacului inalt de 10m?
Categorii: 

Feminitatea

Feminitatea

  În multe cazuri feminitatea este definită ca fiind un atribut al rol-genderului şi nu ca fiind ceva ce ţine de latura psihologică. Este o caracteristică atribuită identităţii femieii, având ca elemente componente supunerea, blândeţea, răbdarea, bunătatea, sensibilitatea, deschiderea faţă de cei din jur etc. Totuşi, caracteristicile enumerate mai sus ţin foarte mult şi de latura psihologică a unei persoane. Feminitatea este o trăsătură care se poate învăţa. Dacă ne gândim la o femeie crescută într-un mediu dur, cu multe neplăceri şi neajunsuri, care asistă de-a lungul copilăriei la scene violente mai mult ca sigur, ca adult, nu va manifesta natural caracteristicile atribuite feminităţii. Dar oare ea nu v-a putea fi niciodată feminină? Gândindu-ne la modul în care erau învăţate, în trecut, tinerele, arta de a fi femeie putem să afirmăm că feminitatea se învaţă.