Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach - E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Surse ale conflictului in cuplu

Surse ale conflictului in cuplu

Inteligenta este unul dintre aspectele asupra carora au fost remarcate diferente între sexe. Femeile au de regula o inteligenta intuitiva, capacitate de a intelege mai bine viata, capacitate de a intelege global situatia si relatia intre elemente. Barbatii au o inteligenta orientata spre viata neanimata, inteligenta analitica si abstracta, instrumental conceptuala.

Cand o femeie întreaba „cum este rochia mea”, ce ar rãspunde un barbat? („frumoasa”), dar o prietena a femeii? („croiul este…….., materialul este………..”).

Afectivitatea feminina determina, pe de o parte, ca femeia sa fie considerata mai sensibila, pe de alta parte, creeaza nevoia de dependenþa. Pentru femei „împlinirea de sine” inseamna stabilirea de relatii afective pozitive cu ceilalti; femeile se caracterizeaza prin dependenta afectiva (masochism), dorinta de a placea (narcisism); emotivitatea, sensibilitatea si afectivitatea sunt legate intr-o maniera dificil de disociat. Pentru barbati „implinirea de sine” inseamna independenta; emotivitatea este diferita de sensibilitate si de afectivitate; afectivitatea, insa este mai putin profunda si mai putin diferentiatã decat la femei. Aceste diferente marcheazã si relatiile sexuale. Pentru un barbat, dragostea fizica este o expresie a virilitatii sale, a capacitatii de a seduce, de a cuceri; pentru o femeie este aproape intotdeauna legata de sentimente.

Oare brunetele nu sunt apreciate deloc?

Oare brunetele nu sunt apreciate deloc?

 

Culoarea parului si apreciarea...

Se spune ca barbatii prefera blondele, dar oare este adevarat?

Exista putine studii asupra culorii parului axate pe legatura dintre culoare si atractia fizica. Psihologia evolutionista sugereaza ca alegerea partenerului se bazeaza pe preferinta pentru anumite caracteristici. Cele cautate la femei sunt legate de capacitatile reproductive, barbatul cautand tineretea, frumusetea (Buss si Schmitt, 1993). Femeile dedica timp si resurse tunsorii lor si se stie ca vopseua de par este produsul cel mai bine vandut (Etcoof, 1999).

Depresia - CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?

Depresia - CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?

 

DEPRESIA - CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?

Experienţele sau bunurile materiale ne fac mai fericiti?

Experienţele sau bunurile materiale ne fac mai fericiti?

experiente sau bunuri

Ar trebui să-mi cheltuiesc banii pe un concediu sau un calculator nou? Ma va face fericit o experienta sau un obiect? Un nou studiu in „Journal of Consumer Research” spune că depinde de diverşi factori, inclusiv cat de materialista este persoana.

Chiar dacă înţelepciunea convenţională spune ca se alege vacanta, autorii Leonardo NICOLAO, Julie R. Irwin (ambele de la Universitatea din Austin, Texas), şi Joseph K. Goodman (Washington University, St Louis) spun că răspunsul este mai complicată decât se credea anterior.

“Citindu-i pe David Hume, pe Scitovsky Tibor şi pe multi altii, sentimentul a fost ca persoanele vor fi mai fericite în cazul în care acestea isi cheltuiesc banii pe experienţe (teatru, concerte şi vacante), spre deosebire de achiziţii de materiale (autoturisme de lux, case mari şi de gadget-uri) “scriu autori.

Autorii spun ca acesta opinie este valabila pentru achiziţii, care au iesit bine – cu impact pozitiv. Dar când vine vorba de achiziţii negative (o canapea dezamagitoare, o vacanta nereusita), cercetarea lor indică faptul că experienţele aduc mai multa nefericire decat bunuri materiale. “Cu alte cuvinte, noi aratam ca recomandarea ar trebui să includă un avertisment: Achiziţiile care scad fericirea sunt mai puţin dăunătoare, atunci când sunt achiziţii de materiale, decât atunci când acestea sunt experiente”, explica autorii. .

Atenţia si patologia ei

Atenţia si patologia ei

Renumitul psiholog francez Theodule Ribot fundamentează şi justifică faptul că există două tipuri de atenţie, cu totul distincte: una spontană, naturală, cealaltă voluntară, artificială.

Cea dintâi formă , neglijată de majoritatea psihologilor, este forma naturală, primitivă, veritabilă a atenţiei. Cea de-a doua este un rezultat al educaţiei, al antrenamentului. Th. Ribot susţine că atenţia spontană este singura care există atât timp cât educaţia nu intră în acţiune. Atentia este un dar al naturii, repartizată inegal de la un individ la altul. Puternică sau slabă, are drept cauză stările afective. Omul, ca animal, nu dă atenţie în mod spontan decât lucrurilor care îl interesează, îl ating, îi produc o stare placută, neplacută ori mixtă. Natura atenţiei spontane la o persoană relevă caracterul acesteia sau cel puţin tendinţele sale fundamentale. Ne arată dacă avem de-a face cu un spirit frivol, banal, marginit, deschis, profund. Ribot dă exemplul unei portărese care în mod spontan dă atenţie bârfelor; pictorul este atras de un frumos răsărit de soare; geologului îi atrag atenţia nişte roci în care omul obişnuit nu vede decât nişte pietre.