Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach - E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul S

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul S

  Utilizarea testului de diagnostic pulsional  Szondi în selecţia şi orientarea profesională - Vectorul sexual (S) Vectorul sexual este alcătuit din factorul homosexualitate (h) şi din factorul sadism (s), factori ce reprezintă două tipuri specifice, dar înrudite de energie. Reacţiile din acest vector indică intensitatea pe care o are tensiunea din sfera sexualităţii, tipul predominant de identificare sexuală. Energia sexuală se poate manifesta atât la nivel concret, biologi, cât şi la nivel sublimat, prin activităţi simbolice, intelectuale, detaşate de scopul lor sexual primar. Factorul h (homosexualitate)

Viata este o experienta de iti lasa gura apa

Viata este o experienta de iti lasa gura apa

“De mic copil ti s-a spus ca esti "rau". Accepti ca ai fost nascut in "pacat". A te simti vinovat este un raspuns invatat. Ti s-a spus sa te simti vinovat pentru lucruri pe care le-ai facut cu mult inainte sa poti face, de fapt, ceva. Ai fost invatat sa-ti fie rusine ca nu te-ai nascut perfect.” Este un  citat la care eu am poposit cateva minute bune dupa ce l-am citit in cartea Conversatii cu Dumnezeu. Si cati ani m-am rusinat de „imperfectiunea” mea, cat de mica si insignifianta ma vedeam atat in viata mea cat si in viata altora. Imi aduc aminte ca in clipa in care deschideam ochii, murmuram printre buze si o injuratura: „La naiba, iarasi este lumina!” Uram efectiv sa ma trezesc, uram ziua, soarele, oamenii, doream sa dorm cat mai mult si tin minte ca am avut o perioada in viata mea in care incepusem sa ma izolez de lume. Imi petreceam foarte mult timp cu mine, ma simteam mai mereu neacceptata si neinteleasa de cei din jur, si atunci simtindu-ma nedorita nu vedeam de ce as mai putea sa-mi petrec timpul cu ei.

Bromance - Eu, el şi prietenul lui

Bromance - Eu, el şi prietenul lui

Eu, el şi prietenul lui Sincer vorbind, nu- mi convine acest triunghi. Dar normalitatea în dimensiune antropologică ar putea fi condiţionată de integritatea triunghiului socio- afectiv (sociometric), triunghi în care, în cadrul relaţiei cu obiectul dorit, copilul se raportează la mamă. De ce relatie in triunghi si nu relatie duală? Am putea să apelam la mit? Exemplul miturilor, desigur, al regularizărilor pe care ele le practică asupra comportamentului şi asupra comunicării, modul lor de conceptualizare a unei experienţe concrete, sunt tot atâtea analogii cu fenomene specifice comunităţii noastre. Asupra acestui fapt au intervenit şi anumite prejudecăţi. Oare care sunt atitudinile pe care le atribuim acestor triunghiuri să zicem aşa, amoroase?

De ce visam? Topul teoriilor

De ce visam? Topul teoriilor

de ce visam
Visele au fascinat filosofii de mii de ani, dar abia recent au devenit visele subiectul unei cercetarii empirice si a unor studii stiintifice concentrate. Este foarte probabil sa te fi trezit des incercand sa rezolvi misterul din continutul visului tau, sau poate ca te-ai intrebat de ce visezi, in primul rand… Sa incepem prin a raspunde la o intrebare de baza -  Ce este un vis? Visul include suma imaginilor, gandurilor si emotiilor experimentate in timpul somnului. Visele pot fi extraordinar de intense sau foarte vagi.; incarcate de emotii pozitive sau de reprezentari infricosatoare; concentrate si usor de inteles sau neclare si confuze.

Invata terapia prin iertare

Invata terapia prin iertare

Imi aduc aminte de mine in trecut cum eram, cate vorbe rele imi adresam, cat de mult ma certam, cat ma judecam, cat ma pedepseam. Daca imi propuneam ceva si nu reusem sa duc sarcina pana la bun sfarsit, gaseam scuze in exterior, dadeam vina pe altii sau pe mine, ma injuram, eram atat de mica in ochii mei, imi dadeam singura palme si automat si stima mea de sine se diminua. Aveam zile in care ma vedeam atat de nesemnificativa pentru lumea asta, nu intelegem, cum iubitul de la vremea respectiva ma putea iubi. Nu intelegeam cu prietenii inca imi erau aproape. Nu intelegeam cum ma mai pot intoarce in sanul familiei. Nu intelegeam cum ma mai suportau hainele intr-un trup hidos, pe care il uram si nu imi placea sa il privesc in oginda. Cum din sufletul meu mai putea iesi lumina cand eu zilnic il intunecam. Cum de mintea mea mai putea procesa si ganduri frumoase cand doar drame imi treceau prin cap. Uitandu-ma acum inapoi, efectiv ma ingrozesc. Chiar nu pot gasi nici o explicatie logica pentru felul cum m-am comportat cu mine si automat cu ceilalti. Pe drumul vietii mele, pe calea mea, raneam toti oamenii din jurul meu. Cand cineva incerca sa ma ajute cu un sfat sau o vorba imediat il indepartam, ma enervam ca isi permitea sa gandeasca pentru mine, de unde sa stie el ce este mai bine pentru mine.