Deprecated: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in /home3/repsih03/public_html/sites/all/modules/views/includes/view.inc on line 2421

Deprecated: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in /home3/repsih03/public_html/sites/all/modules/views/includes/handlers.inc on line 733
psiholog | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

psiholog

Psihologul Abraham Maslow – teoria ierarhiei nevoilor umane

Psihologul Abraham Maslow – teoria ierarhiei nevoilor umane

Abraham Maslow

Abraham Maslow

(n. 1 aprilie 1908; d. 8 iunie 1970) a fost un psiholog umanist american. Este cunoscut astăzi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane.

 

Viata:

S-a născut în Brooklyn, New York, ca primul copil al unei familii de evrei emigranţi din Rusia. La insistenţele părinţilor, Abraham a studiat trei semestre dreptul la City College of New York, după care s-a transferat la Cornell University, ca mai apoi să revină la CCNY. După ce s-a căsătorit cu verişoara sa primară Bertha Goodman, s-a mutat în Wisconsin pentru a studia la University of Wisconsin de unde, în cele din urmă, şi-a căpătat doctoratul (1934) în psihologie. In Wisconsin, Maslow a studiat alături de Harry Harlow, şi mai apoi a revenit la New York pentru a lucra cu E. L. Thorndike la Columbia University.

Profesorul Maslow a început să predea ca titular la Brooklyn College. In aceasta perioadă a întâlnit mulţi psihologi europeni, printre care Alfred Adler şi Erich Fromm. In 1951, Maslow a devenit şeful catedrei de psihologie la Brandeis University, de unde şi-a început activitatea de cercetare teoretică. Acolo l-a întalnit pe Kurt Goldstein, care i-a sugerat ideea de auto-actualizare.

S-a retras în California (1970), unde la vârsta de 62 ani, a murit în urma unei afecţiuni a inimii.

Categorii: 

Gordon Allport Biografie

Gordon Allport Biografie

allport gordon
  • Adesea numit unul dintre părinţii fondatori ai psihologiei personalitatii
  • Teoria trăsăturilor de  personalitate

Moartea
Gordon Allport a murit la 9 octombrie 1967.

Viata lui  Gordon Allport
Gordon Allport a fost născut în Montezuma, Indiana in 1897. El a fost cel mai tanar din cei patru fraţi şi a fost adesea descris ca fiind timid, dar de asemenea, muncitor  şi  studios. Mama lui a fost  profesoara, iar tatăl său a fost un doctor, insuflandu-i lui Allport o puternica etica a muncii. In timpul copilariei sale, tatal sau folosea casa familiei  pentru a găzdui şi trata pacienţii.
Allport a inceput  propria afacere –imprimarea  la 10 ani, iar in timpul liceului a fost editor la ziarul scolii. În 1915, a absolvit al doilea din clasă şi a obţinut o bursă de studii la Harvard College, unde unul din  fratii sai mai mari, Floyd Allport Henry, lucra ca doctor în psihologie.După obţinerea licentei în filosofie si economie de la Harvard, în 1919, Allport a plecat la Istanbul, Turcia pentru a preda filosofie şi economie. După un an de învăţământ, el a revenit la Harvard pentru a-si termina studiile.  Allport si-a luat doctoratul in psihologie in 1922 sub îndrumarea Hugo Munsterberg.

Categorii: 

Psihologia si Facebook-ul

Psihologia si Facebook-ul

facebook si psihologie

O noua facultate de la Universitatea Stanford, din inima Silicon Valley si-a  îndreptat atentia spre un nou curs, reprezentand un mix intre cultura modernã si psihologia social media. Asadar, studentii se pregãteasc acum sa afle secretele Facebook-ului si alte aspecte sociale ale web-ului modern.

Psihologia Facebook-ului este inventia profesorului BJ Fogg, un psiholog inovator care a fondat Laboratorul de tehnologie persuasiva din Stanford. Profesorul Fogg spune ca ceea ce a condus la nasterea  acestui proiect este momentul in care a vazut o aplicatie pe Facebook pornind de la zero utilizatori si ajungand  la peste 1 milion in decursul unei singure saptamanii.

“Cum este posibil sa atragi 1 milion de utilizatori in doar o saptamana? In acea clipa am gandit : <vreau sa stiu mai mult despre acest fenomen> si am considerat ca cea mai potrivita modalitate este sa predau unei clase pentru a vedea exact cum are loc procesul de persuasiune”.

Creeaza instrumente, aplicatii si dezvolta diverse aspecte sociale ale Facebook-ului pentru a-i creste popularitatea – asta se intampla la Universitatea din Stanford. Nu este nevoie de cine stie ce studii pentru a intelege ca asta este o afacere inteligenta.

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

Cunostintele privind fenomenele psiho–sociale ce pot surveni în conditiile mediului privativ sunt necesare, deoarece institutia specializata în executarea sanctiunilor privative de libertate se deosebeste prin profilul sau psiho-social de oricare alta institutie sau grupare organizata de oameni.

Venirea individului în penitenciar nu este urmarea unui act propriu de viata sau a unei obligatii cetatenesti (cum este cazul internarii într-un spital sau efectuarea stagiului militar), ci reprezinta o forma de sanctionare aplicata de societate individului care s-a abatut de la normele ei morale si juridice.

Odata cu intrarea în penitenciar individul resimte, într-o masura mai mare sau mai mica, în functie de vârsta, de structura sa psihologica,

de maturizarea sociala si de nivelul de cultura, efectul privarii de libertate si reactioneaza într-un mod personal la aceasta noua situatie.

Socul depunerii (încarcerarii)

Barbatii si femeile: diferente!

Barbatii si femeile: diferente!

Nu vi s-a intamplat sa auziti vreodata o femeie aparent normala spunand ceva de genul: "Nu stiu de ce indepartez toti barbatii. Par sa ii sperii de cum se apropie. Poate ca sunt prea posesiva, sau poate ca nu sunt suficient de posesiva. Barbatii sunt asa derutanti!"

Si ti se intampla poate ca in aceeasi zi sa auzi un barbat, care sa se planga : "Nu inteleg femeile de nicio culoare. Nu stiu unde gresesc. Femeile sunt asa greu de inteles."

​Cand un barbat si o femeie se intalnesc, se intalnesc, de fapt, doua lumi : a lui si a ei. Ei au alte valori, alte prioritati si alte obiceiuri. Joaca dupa reguli diferite.

Bromance - Eu, el şi prietenul lui

Bromance - Eu, el şi prietenul lui

Eu, el şi prietenul lui

Sincer vorbind, nu- mi convine acest triunghi. Dar normalitatea în dimensiune antropologică ar putea fi condiţionată de integritatea triunghiului socio- afectiv (sociometric), triunghi în care, în cadrul relaţiei cu obiectul dorit, copilul se raportează la mamă. De ce relatie in triunghi si nu relatie duală? Am putea să apelam la mit? Exemplul miturilor, desigur, al regularizărilor pe care ele le practică asupra comportamentului şi asupra comunicării, modul lor de conceptualizare a unei experienţe concrete, sunt tot atâtea analogii cu fenomene specifice comunităţii noastre. Asupra acestui fapt au intervenit şi anumite prejudecăţi. Oare care sunt atitudinile pe care le atribuim acestor triunghiuri să zicem aşa, amoroase?

Bromance - Eu, el şi prietenul lui

Bromance - Eu, el şi prietenul lui

Eu, el şi prietenul lui

Sincer vorbind, nu- mi convine acest triunghi. Dar normalitatea în dimensiune antropologică ar putea fi condiţionată de integritatea triunghiului socio- afectiv (sociometric), triunghi în care, în cadrul relaţiei cu obiectul dorit, copilul se raportează la mamă. De ce relatie in triunghi si nu relatie duală? Am putea să apelam la mit? Exemplul miturilor, desigur, al regularizărilor pe care ele le practică asupra comportamentului şi asupra comunicării, modul lor de conceptualizare a unei experienţe concrete, sunt tot atâtea analogii cu fenomene specifice comunităţii noastre. Asupra acestui fapt au intervenit şi anumite prejudecăţi. Oare care sunt atitudinile pe care le atribuim acestor triunghiuri să zicem aşa, amoroase?

Pagini