Psiho | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Psiho

Despre stransul mainii

Despre stransul mainii

stransul mainii

Cat de important este daca strangi sau nu mana cuiva? S-a dovedit ca acest simplu gest are o importanta fundamentala in relatiile potentiale, sau in cadrul celor deja existente.
Unul dintre experimentele care vine sa sustina aceasta idée este cel intreprins de Allen Konopachy in SUA, care a lasat in cabina unui telefon public o moneda de 25 de centi. Majoritatea persoanelor si–au insusit moneda inainte de a parasi cabina. Cand ieseau din acesta, se apropia de ei un student care intreba daca nu i-au vazut moneda. Mai mult de 50 % au mintit, spunand ca nu au vazut banul respectiv.
In a doua jumatate a experimentului, studentul saluta fiecare persoana care iesea din cabina, se prezenta, ii strangea mana si abia apoi intreba daca i-au vazut moneda. Acum, numai 24% dintre persoanele care luasera moneda au mintit.
Astfel, putem observa cat de important a fost stransul mainii alaturi de prezentarea personala, creandu-se intre cei implicate o legtura de solidaritate care a facut mai dificil ca oameniii sa minta ulterior.
Este foarte interesant sa observam felul in care oamenii strang mana celui cu care intra in contact. Putem obtine in acest fel informatii importante atat despre personalitatea lor, cat si despre sentimentele pe care le au fata de persoana respective. Sigur ca acesti indicatori sunt greu observabili, ei nefiind evidenti nici pentru partener.

O gustare cu Dumnezeu :)

O gustare cu Dumnezeu :)

baietel
A fost odată un băieţel care a dorit foarte mult să îl întâlnească pe Dumnezeu şi s-a gândit el într-o zi să pornească în căutarea Lui. Ştia foarte bine că nu o să fie o simplă plimbare, aşa că înainte de a porni şi-a umplut bine, bine valiza cu dulciuri şi cu multe sticluţe cu apă, să-şi mai potolească foamea şi setea din când în când.
Când a fost la câteva blocuri depărtare de casa lui a zărit un parc mare şi umbros, şi s-a gândit să-şi tragă puţin suflul înainte de a porni iar la drum. S-a aşezat pe o bancă lângă un bătrân amărât care se uita atât de plictisit la porumbeii ce scormoneau şi ei asfaltul, în speranţa că or mai găsi câte ceva de-ale gurii.
Băieţelul şi-a pus valiza în braţe şi a scos din ea o sticluţă de apă şi când să se servească a fost întrerupt de privirea bătrânului, care se uita la el cu o flămânzeală de parcă vroia să îl mănânce cu tot cu papuci. Făcându-i-se milă, baiatul i-a oferit acestuia câteva dulciuri, iar drept răsplată bătrânul i-a oferit un zâmbet.
Atât de incredibil şi de radiant a fost zâmbetul bătrânului, încât băieţelul i-a oferit şi o sticluţă cu apă doar, doar va mai primi încă un zâmbet atât de frumos. Fără nici o ezitare şi fără nici o reţinere, bătrânul i-a mai zâmbit încă o dată copilului.

Raiul si Iadul

Raiul si Iadul

raiul si iadul

Un om pios l-a intrebat pe Dumnezeu care este diferenta dintre Rai si Iad. Dumnezeu l-a condus pe om catre doua usi. A deschis una dintre usi iar omul a privit inauntru. In mijlocul incaperii se afla o mare masa rotunda. Pe masa se afla un vas mare cu tocana, care mirosea foarte bine si care l-a facut pe om sa ii lase gura apa. Oamenii care stateau la masa erau slabi si bolnaviciosi. Pareau a fi infometati.. Tineau linguri cu manere foarte lungi care le erau legate de brate si astfel putea ajunge la vas pentru a le umple cu tocana; dar din cauza manerelor mai lungi decat propriile maini, nu puteau duce la gura lingurile pline… Omul pios s-a infiorat la vederea suferintei lor. Atunci Dumnezeu a spus: “Acum ai vazut Iadul” . Au mers apoi catre cealalata camera si au deschis usa… Arata la fel ca si prima. Se gasea acolo o masa mare si rotunda cu un vas mare de tocana care iti lasa gura apa. Oamenii de la masa erau echipati cu acelasi gen de linguri dar acestia pareau bine hraniti si durdulii, radeau si vorbeau intre ei. Omul pios a spus: “nu inteleg” . “Este foarte simplu” a spus Dumnezeu. “Este nevoie insa de abilitate. Acesti oameni sanatosi au invatat sa se hraneasca unul pe celalalt, in timp ce ceilalti se gandeau doar la ei insisi”

Nevoia de auto-actualizare – Abraham Maslow

Nevoia de auto-actualizare – Abraham Maslow

maslows

Abraham Maslow a propus o ierarhie pe care a reprezentat diferite nevoi care motiveaza comportamentul uman. Ierarhia este adesea afisata ca o piramida, cu cele mai scazute niveluri care reprezinta nevoile de baza iar nevoile complexe situate in partea de sus a piramidei.

In timp ce teoria lui Maslow este in general descrisa ca o ierarhie destul de rigida, Maslow a observat ca ordinea in care sunt indeplinite aceste nevoi nu este intotdeauna aceeasi. De exemplu, el constata ca pentru unele persoane, nevoia de respectul de sine este mult mai important decât nevoia de dragoste. Pentru altii, nevoia de creativitate poate inlocui chiar si nevoile cele mai de baza.
Ierarhia sugereaza ca atunci cand nevoile de la baza piramidei au fost indeplinite, persoana isi poate concentra atentia pe aceasta nevoie de varf.

Trainer de creativitate

Trainer de creativitate

paul sebastian

Trainer de creativitate:
Sebastian Paul

• A urmat şcoala de dans popular al Ansablului de dans Háromszék din Sfântu Gheorghe în 1996-1998.
• Dansator al Ansamblului de dans Háromszék în 1999-2000.
• Membru al trupei de teatru Mandala din 1996, ca dansator, actor, coregraf.
• A urmat cursuri de dans indian şi dans contact, a participat la workshopuri de actorie şi regie.
• A contribuit la coregrafiile spectacolelor Mandala: “Fragmente dintr-un joc pierdut” (1999), “Homo Eroticus” (2000), “Mioriţa” (2002, în regia lui Orza Călin), “Drumul Iniţiatic” (2004, realizat în colaborare cu teatrul Sophrozin din Bucureşti), “Rosa Centifolia” (2006), La Ţigănci (2008).
• A coordonat Atelierul de Dans în mai multe tabere de creaţie: Arte Diem, Arcuş (2004, 2007); Armis, Căprişoara (2006); Bhoga, Danemarca (2006); Helsinki, Finlanda (2006); München, Germania (2008).
• Trainer de creativitate din 2007

Ce este E-terapia?

Ce este E-terapia?

terapie online

Ce este E-terapia?

E-terapia, de asemenea, cunoscuta sub numele de e-consiliere, Tele-terapie, sau Cyber-consiliere, este o dezvoltare relativ noua in domeniul sanatatii mentale, in care un terapeut sau un consilier psihologic ofera consiliere si sprijin pe internet.

Acest lucru poate avea loc prin intermediul e-mail-ului, video-conferintelor, chat online, sau pe telefonul de pe internet.

E-terapia poate sa apara in timp real, cum ar fi, in telefon si conversatiile online –chatrooms -, sau intr-un timp intarziat, cum ar fi, prin mesaje – e-mail.

Este important sa tineti cont de faptul ca e-terapia nu poate fi considerata psihoterapie si nu va inlocui traditionala terapie.

In multe feluri, e-terapia are parti asemanatoare cu “life-coaching.” In timp ce e-terapeutii nu pot diagnostica sau trata boli psihice online, ei pot oferi indrumare si consiliere persoanelor care se confrunta cu probleme in relatii, la locul de munca, sau cu probleme de viata.

E-terapie are limite, dar devine repede o importanta resursa pentru un numar tot mai mare de consumatori.

In ciuda lipsei de cercetare cu privire la eficacitatea tratamentului online, e-terapia ofera profesionistilor din domeniul sanatatii mintale o alta metoda de a furniza servicii pentru clienti.

Experienţele sau bunurile materiale ne fac mai fericiti?

Experienţele sau bunurile materiale ne fac mai fericiti?

experiente sau bunuri

Ar trebui să-mi cheltuiesc banii pe un concediu sau un calculator nou? Ma va face fericit o experienta sau un obiect? Un nou studiu in „Journal of Consumer Research” spune că depinde de diverşi factori, inclusiv cat de materialista este persoana.

Chiar dacă înţelepciunea convenţională spune ca se alege vacanta, autorii Leonardo NICOLAO, Julie R. Irwin (ambele de la Universitatea din Austin, Texas), şi Joseph K. Goodman (Washington University, St Louis) spun că răspunsul este mai complicată decât se credea anterior.

“Citindu-i pe David Hume, pe Scitovsky Tibor şi pe multi altii, sentimentul a fost ca persoanele vor fi mai fericite în cazul în care acestea isi cheltuiesc banii pe experienţe (teatru, concerte şi vacante), spre deosebire de achiziţii de materiale (autoturisme de lux, case mari şi de gadget-uri) “scriu autori.

Autorii spun ca acesta opinie este valabila pentru achiziţii, care au iesit bine – cu impact pozitiv. Dar când vine vorba de achiziţii negative (o canapea dezamagitoare, o vacanta nereusita), cercetarea lor indică faptul că experienţele aduc mai multa nefericire decat bunuri materiale. “Cu alte cuvinte, noi aratam ca recomandarea ar trebui să includă un avertisment: Achiziţiile care scad fericirea sunt mai puţin dăunătoare, atunci când sunt achiziţii de materiale, decât atunci când acestea sunt experiente”, explica autorii. .

Telemedicina virtuala la E-Health Congress 2009

Telemedicina virtuala la E-Health Congress 2009

e-health

Practicile medicale pot deveni mult mai eficiente prin informatizare, iar sistemele de E-Health sunt exact cum vedeam pana de curand in filmele SF, de care ne minunam, cu speranta ca vom ajunge sa traim clipa in care sa le prindem.

Iata ca s-a intamplat insa mai mult decat atat: medici, farmacisti, directori de spitale si clinici private s-au reunit la Congresul E-Health 2009 pentru a discuta despre telemedicina virtuala, evidenta electronica a pacientilor, tehnologiile de networking pentru monitorizarea clinica, post-spitalizare, consultatii, servicii mobile si solutii E-Health pentru managementul bolilor cronice, informatizarea spitalelor si clinicilor private etc.

Sorin Oprescu a deschis, miercuri, lucrarile celei de-a doua zi a congresului, explicand, in dubla sa calitate – adica de primar si medic -, ce inseamna trecerea spitalelor in administrarea Primariilor.
Evenimentul este organizat de Tarus Media, in colaborare cu editia in limba romana a British Medical Journal, iar la lucrari participa experti din Austria, Belgia, Marea Britanie, Germania, Ungaria, Belgia, Olanda si Romania.

Text si video: Jean-Mihai PALSU
Pentru video vizitati site-ul

http://www.ziua.net/news.php?id=29039&data=2009-05-27

Sandplay Therapy – Psihoterapia prin jocul cu nisip

Sandplay Therapy – Psihoterapia prin jocul cu nisip

sandplay

Sandplay este o metoda de psihoterapie in care, prin intermediul scenelor create in ladita cu nisip cu ajutorul figurinelor miniaturale, pot fi exprimate trairi profunde care nu pot fi constientizate si exteriorizate prin limbaj.

Aspectele profund perturbate, adesea aspectele mai primitive ale personalitatii pot fi exprimate in jocul cu nisip. Astfel, ele pot fi percepute si reorganizate in cursul procesului.

Dora Maria Kalf este cea care a prezentat prima oara metoda in mod public la o conferinta a analistilor jungieni care a avut loc in Californiain 1962.

Cu timpul, metoda sandplay a devenit din ce in ce mai cunoscuta, si Dora Kalf a devenit unul dintre membrii fondatorii ai Societatii Internationale pentru Terapie Sandplay (ISST), in 1985.

Formarea in Sandplay Therapy in Romania este un program de doi ani, sub bagheta unui specialist de elita din comunitatea internationala a sandplay terapeutilor, un program de formare care beneficiaza de acreditare din partea STA (Sandplay Therapists of America), singura organizatie profesionala din lume care ofera la ora actuala formare de scurta durata in Sandplay Therapy.

Art terapia

Art terapia

art-terapia

Ce este art terapia?

Multe diferite tehnici si strategii sunt folosite în terapie, dar afla că arta poate fi un instrument eficient în tratamentul sănătatii mintale. Ce are arta de a face cu psihoterapia ? Ca un mediu expresive, arta poate fi folosita pentru a ajuta clientii  sa comunice, sa  depăşeasca stresul şi sa exploreze diverse aspecte legate de propria lor personalitate. In psihologie, utilizarea  metodelor artistice  pentru tratarea tulburărilor psihice şi pentru imbunatatirea sanatatii mintale este cunoscuta sub numele de art terapie.

Art terapia integrează tehnici psihoterapeutice cu procesul creativ pentru îmbunătăţirea sănătăţii mentale şi a bunăstării.   Asociatia Americana de Art Terapie descrie art terapia drept “o profesie de sănătate mintală, care foloseste procesul creativ de artă  pentru a îmbunătăţi şi a spori fizicul, psihicul  şi  bunăstarea emotionala a  persoanelor de toate vârstele. Ea se bazeaza pe ideea ca procesul creativ implicat în auto-exprimare artistică ajută oamenii, in rezolvarea conflictelor şi a problemelor, in a  dezvolta abilităţi interpersonale, in gestionarea comportamentului, reducerea stresului, creşterea respectul de sine şi auto-conştientizarea. “

De unde provine art terapia?

Pagini