Psihoterapeut Hilda Kablan | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Psihoterapeut Hilda Kablan

Supărările noastre

Supărările noastre

  Supărarea pare a fi a doua natură, ea este pretutindeni, toată lumea se supără. Studiile arată că 38% dintre oameni se supără în fiecare zi (www.enotalonearticlecom). Mulţi oameni spun: „am fost un supărăcios toată viaţa”.  Ne ajută să rezolvăm probleme şi ne fereşte de a face greşeli. Supărarea ne pregăteşte să fim pregătiţi; dacă nu ne- am supărat, riscăm să pierdem gândurile de sub control. Deci supărarea ne protejează, ne pregăteşte, chiar ne păstrează un loc bun în achiziţia siguranţei. Dr. Robert L. Leahy a ajutat mii de oameni  în identificarea, provocarea şi surmontarea supărării. Paşii propuşi de el petru soluţionarea supărării sunt: 1. Determină profilul supărării şi schimbă paternurile de supărare; 2. Identifică supărarea productivă şi  supărarea neproductivă; 

PSIHOTERAPIE IN DISMORFOBIE

PSIHOTERAPIE IN DISMORFOBIE

  PSIHOTERAPIE IN DISMORFOFOBIE: GENERALITĂŢI DESPRE PSIHOTERAPIA COGNITIV- COMPORTAMENTALĂ ÎN DISMORFOFOBIE Termenul de psihoterapie cognitiv- comportamentală îşi are originea în psihologia cognitivă, care pune accent pe rolul ideilor asupra comportamentului, dar şi în psihologia comportamentală, cu centrarea riguroasă pe obţinerea unor performanţe. În privinţa tehnicilor folosite, acestea sunt cele de restructurare atitudinală,care vizează în special două aspecte generale: - convingerea conform căreia procesele cognitive influenţează atât motivaţia, cât şi comportamentul; - utilizarea tehnicilor de modificare a comportamentului într-o manieră pragmatică. Se vizează modificarea structurilor cognitive ale pacientului. Acest deziderat se realizează prin modificarea gândurilor negative distorsionate şi iraţionale privind înfăţişarea fizică, incluzând corectarea imaginii corporale şi ridicarea stimei de sine- acestea ar putea fi obiective ale terapiei cognitiv- comportamentale în dismorfofobie.  

Cum funcţionăm: Eficacitatea de sine

Cum funcţionăm: Eficacitatea de sine

  Articol scris de Kablan Hilda, Psiholog/Psihoterapeut ​Teoria comportamentală a fost înlocuită de şcoala cognitivă, care consideră că fiinţele umane sunt procesoare de informaţii (Makin Peter, Cox Charles: Schimbarea în organizaţii; optimizarea comportamentului angajaţilor, Ed. Polirom, pg. 156). Încercările de inteligenţă artificială reprezintă, probabil, forma extremă a acestei abordări (John McCarthy (n. 4 septembrie 1927, Boston, Massachusetts, SUA) este un informatician american, laureat al Premiului Turing în 1971 pentru contribuţiile aduse în domeniul inteligenţei artificiale. El este cel care a propus termenul de inteligenţă artificială şi a inventat limbajul de programare LISP).

RELAŢIILE ROMANTICE LA LOCUL DE MUNCĂ

RELAŢIILE ROMANTICE LA LOCUL DE MUNCĂ

  Articol scris de Hilda Kablan, Psiholog/Psihoterapeut Motto:  Orice tip de organizaţie este o reţea de putere şi de negociere permanentă unde fiecare actor urmăreşte obţinerea unor conduite la ceilalţi, conduite conforme intereselor sale. Actorii fiind inegali, cei mai puternici joacă pe mai multe relaţii de putere, însă toţi folosesc strategii, toţi sunt imprevizibili. Astfel, toţi controlează incertitudini şi toţi au un grad de putere în relaţiile lor reciproce. R. Jojot şi A. Bergman O definiţie: Relaţia romantică la locul de muncă este relaţia dintre doi membri ai aceleiaşi organizaţii care este percepută de o a treia persoană ca fiind caracterizată de atracţie sexuală 1 . Stresantă sau, dimpotrivă, bine stimulată, o relaţie la serviciu este dublu problematică. Cu siguranţă ea este o realitate a lumii organizaţiei, prin urmare ea va influenţa climatul organizaţional.

Stările morbide ale atenţiei

Stările morbide ale atenţiei

  Limbajul curent opune atenţia stării de "distracţie". Numim "distraţi"oamenii a căror inteligenţă este incapabilă să se fixeze într-un mod cât de cât stabil, oameni care trec fără încetare de la o idee la alta, care sunt la cheremul schimbărilor celor mai fugitive ale dispoziţiei lor sau ale evenimentelor cele mai insignifiante din ambianţă. Este o stare perpetuă de mobilitate şi împrăştiere, aflată la antipodul atenţiei. Termenul de "distracţie" se aplică însă şi unor cazuri cu totul diferite. Oamenii absorbiţi de o idee sunt distraşi. Par incapabili de atenţie tocmai pentru că sunt extrem de atenţi. Există exemple de savanţi celebri prin distracţia lor.Cazurile patologice ale atentiei se îndreaptă în două direcţii:

Atenţia si patologia ei

Atenţia si patologia ei

Renumitul psiholog francez Theodule Ribot fundamentează şi justifică faptul că există două tipuri de atenţie, cu totul distincte: una spontană, naturală, cealaltă voluntară, artificială. Cea dintâi formă , neglijată de majoritatea psihologilor, este forma naturală, primitivă, veritabilă a atenţiei. Cea de-a doua este un rezultat al educaţiei, al antrenamentului. Th. Ribot susţine că atenţia spontană este singura care există atât timp cât educaţia nu intră în acţiune. Atentia este un dar al naturii, repartizată inegal de la un individ la altul. Puternică sau slabă, are drept cauză stările afective. Omul, ca animal, nu dă atenţie în mod spontan decât lucrurilor care îl interesează, îl ating, îi produc o stare placută, neplacută ori mixtă. Natura atenţiei spontane la o persoană relevă caracterul acesteia sau cel puţin tendinţele sale fundamentale. Ne arată dacă avem de-a face cu un spirit frivol, banal, marginit, deschis, profund. Ribot dă exemplul unei portărese care în mod spontan dă atenţie bârfelor; pictorul este atras de un frumos răsărit de soare; geologului îi atrag atenţia nişte roci în care omul obişnuit nu vede decât nişte pietre.

Bromance - Eu, el şi prietenul lui

Bromance - Eu, el şi prietenul lui

Eu, el şi prietenul lui Sincer vorbind, nu- mi convine acest triunghi. Dar normalitatea în dimensiune antropologică ar putea fi condiţionată de integritatea triunghiului socio- afectiv (sociometric), triunghi în care, în cadrul relaţiei cu obiectul dorit, copilul se raportează la mamă. De ce relatie in triunghi si nu relatie duală? Am putea să apelam la mit? Exemplul miturilor, desigur, al regularizărilor pe care ele le practică asupra comportamentului şi asupra comunicării, modul lor de conceptualizare a unei experienţe concrete, sunt tot atâtea analogii cu fenomene specifice comunităţii noastre. Asupra acestui fapt au intervenit şi anumite prejudecăţi. Oare care sunt atitudinile pe care le atribuim acestor triunghiuri să zicem aşa, amoroase?

Efectele adverse ale crizei asupra comportamentelor

Efectele adverse ale crizei asupra comportamentelor

Efecte adverse ale crizei asupra comportamentelor: