Psiholog Rodica Lupitu | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Psiholog Rodica Lupitu

Accidentele de muncă în siderurgie

Accidentele de muncă în siderurgie

 

Accidentele de muncă în siderurgie

Psihologia şi studiul accidentelor de munca

Psihologia şi studiul accidentelor de munca

Incidentele şi accidentele sunt forme de disfuncţionalitate în cadrul sistemului “om-maşina-mediu”. Din punct de vedere economic, se face distincţie între accident şi incident, criteriul constituindu-l amploarea şi gravitatea urmărilor. În ambele cazuri este vorba de un eveniment neprevăzut care întrerupe buna desfăşurare a activităţii, dar cu pagube materiale şi victime umane, în cazul accidentului.

Din punct de vedere psihologic, această distincţie nu contează, deoarece atât incidentele, cât şi accidentele intră în categoria unică a acţiunilor greşite; ele sunt asociate cu un factor de conjunctură în funcţie de care au sau nu repercusiuni grave asupra activităţii şi securităţii oamenilor implicaţi în sistem. Urmările, uneori dramatice ale accidentelor au constituit unul dintre primii factori care au determinat aplicaţii ale psihologiei în domeniul muncii.

Printre primele cercetări vizând identificarea cauzelor psihologice ale accidentelor se numără cele efectuate de H. Mustenberg în 1912 asupra conducătorilor de tramvaie, de W. Moede şi C. Piorkowski între 1915-1919 asupra conducătorilor auto din armată, precum şi ale lui M. Greenwood şi H. M. Woods, între 1914-1918, în uzinele de armament engleze. După cum arată M. Couméton (1949), cei din urmă au abordat studiul cu următoarele ipoteze, care urmau să fie confirmate sau infirmate:

DEPRESIA - AUTOAJUTORUL

DEPRESIA - AUTOAJUTORUL

DEPRESIA - AUTOAJUTORUL

Afecţiunile depresive vor face să vă simţiţi epuizat, inutil, lipsit de ajutor şi de speranţă. Astfel de gânduri şi sentimente determină tendinţa de retragere faţă de alţi oameni, de evitare. Este important să fiţi conştient că astfel de gânduri negative fac parte din depresie, dar ele nu reflectă de fapt situaţia dumneavoastră exactă.

Aceste temeri dispar când tratamentul începe să-şi facă efectul.

În acelaşi timp, amintiţi-vă:

•    nu trebuie să vă fixaţi ţeluri prea dificile sau să vă asumaţi prea multe responsabilităţi;

•    sarcinile dificile trebuie împărţite în unele mai mici, importanţa şi ordinea realizarii lor trebuie stabilită clar; ele trebuie realizate în limita posibilităţilor;

•    nu trebuie să aşteptaţi prea mult de la dumneavoastră, aşteptările prea mari ar putea să accentueze sentimentul de ratare;

•    încercaţi să nu fiţi singur, să staţi în compania altor persoane;

•    faceţi orice vă face să vă simţiţi mai bine; puteţi face mişcare, dar fără să vă epuizaţi, puteţi merge la cinema, să jucaţi un joc sau să participaţi la activităţi religioase; evitaţi să faceţi prea multe şi nu fiţi frustraţi dacă dispoziţia nu s-a îmbunătăţit încă; durează un pic până vă veţi simţi mai bine;

CUM POT FAMILIA ŞI PRIETENII SĂ AJUTE O PERSOANĂ DEPRESIVĂ?

CUM POT FAMILIA ŞI PRIETENII SĂ AJUTE O PERSOANĂ DEPRESIVĂ?

DEPRESIA - CUM POT FAMILIA ŞI PRIETENII SĂ AJUTE O PERSOANĂ DEPRESIVĂ?

Cel mai important lucru (care poate fi făcut cu uşurinţă de către oricine) este să-l ajute pe pacient să ajungă la un psihiatru, pentru că astfel pacientul va beneficia de un diagnostic şi un tratament adecvat. Pacienţii pot fi ajutaţi şi susţinuţi să nu întrerupă medicaţia înainte de dispariţia simptomelor (acest lucru se întâmplă uneori după câteva săptămâni). Un ajutor este şi verificarea locului unde pacientul îşi ţine medicamentele. Următorul lucru important este suportul emoţional. Acesta constă în înţelegerea, răbdarea şi căldura cu care înconjurăm pacientul. Încercaţi să implicaţi pacientul în conversaţie şi să-l ascultaţi cu atenţie.

TRATAMENTUL DEPRESIEI

TRATAMENTUL DEPRESIEI

DEPRESIA - TRATAMENTUL DEPRESIEI

În comparaţie cu alte afecţiuni mentale, tratamentul depresiei are cele mai favorabile rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienţi - trataţi corespunzător (cu antidepresive) - sunt complet vindecaţi. Tratamentul farmacologic rămâne principala metodă de terapie. Durata tratamentului este de cel puţin 5-8 săptămâni; dacă rezultatele la tratament sunt bune, este recomandat ca tratamentul antidepresiv să fie menţinut chiar mai mult timp (6 luni sau mai mult), pentru a preveni revenirea simptomelor.

 

Medicul psihiatru ţine cont, în stabilirea tratamentului, nu doar de trăsăturile particulare ale afecţiunii pacientului, dar şi de vârsta şi sexul pacientului, de debutul afecţiunii, de răspunsul individual la tratament, de eventualele afecţiuni asociate. Există multe metode de psihoterapie, dar ele se bazează pe atenţia şi suportul acordat pacientului la nevoie.

Depresia - CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?

Depresia - CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?

 

DEPRESIA - CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?

Pagini