Articole | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Articole

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE
Cunostintele privind fenomenele psiho–sociale ce pot surveni în conditiile mediului privativ sunt necesare, deoarece institutia specializata în executarea sanctiunilor privative de libertate se deosebeste prin profilul sau psiho-social de oricare alta institutie sau grupare organizata de oameni. Venirea individului în penitenciar nu este urmarea unui act propriu de viata sau a unei obligatii cetatenesti (cum este cazul internarii într-un spital sau efectuarea stagiului militar), ci reprezinta o forma de sanctionare aplicata de societate individului care s-a abatut de la normele ei morale si juridice. Odata cu intrarea în penitenciar individul resimte, într-o masura mai mare sau mai mica, în functie de vârsta, de structura sa psihologica, de maturizarea sociala si de nivelul de cultura, efectul privarii de libertate si reactioneaza într-un mod personal la aceasta noua situatie. Socul depunerii (încarcerarii)

Factorii psihologici care pot bloca stimularea creativitatii manageriale

Factorii psihologici care pot bloca stimularea creativitatii manageriale

factorii creativitatii
Identificarea creativitatii este o premisa pentru anticiparea actiunii de educare a ei. Factorii inhibanti pentru creativitate pot fi diferentiati pentru toate cele patru fatete de fond ale creativitatii: personalitate, proces, produs, climat creativitate. Unele blocaje, prin reversul lor se pot transforma in stimulenti. Factorii care pot bloca creativitatea, pot fi: Blocajele culturale(A.Cosmovici,1996,E.P.Torance,1971) Conformismul:se refera la dorinta oamenilor ca toti cetatenii sa se poata sa gandeasca la fel. Cei cu idei si comportamente neobisnuite sunt dezaprobati si priviti cu suspiciune,atitudine care ii descurajeaza si implicit ii inhiba atitudinele creative; Influenta nefasta a prejudecatilor existente la un moment dat in societate; Atitudinea descurajatoare practicata de corpul didactic la adresa spiritului interogativ natural al oamenilor; Tendinta de a se complace strict in limitele stipulate de sexul caruia ii apartine,cu refuzul caracteristicilor si rolurilor specifice celuilalt sex; Practicarea falsei disjunctii dintre munca si joc; Obsesia activitatilor contra cronometru; Prejudecata raritatii indivizilor superior dotati; Supraestimarea aparentelor.

FACTORII PSIHOLOGICI IMPLICATI IN STIMULAREA CREATIVITATII MANAGERIALE

FACTORII PSIHOLOGICI IMPLICATI IN STIMULAREA CREATIVITATII MANAGERIALE

creativitate manageriala
Metode de stimulare a creativitatii Se considera ,ca folosind miljoacele adecvate, la orice fiinta umana normala(Q.I.=90) se poate dezvolta macar un minim de creativitate. De aici rezulta ca orice persoana creativa trebiue sa beneficieze de miljoace generale si speciale de stimulare a creativitatii. Criteriul folosit pentru a diferentia metodele de educare a creativitatii il constituie destinatarul caruia i se adreseaza, prepodernt, metodele respective si care, in principal, sunt personalitatea sau produsul creativ.

Motivatia

Motivatia

motivatia
Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este motivatia, fiind primul lor element cronologic. A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce” inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in miscare). Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind definit ca fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic activitatea. Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei mai multi psihologi accepta azi ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii, dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri. Pentru descrierea motivatiei s-au utilizat in psihologie metafore construite pe baza unor notiuni imprumutate din fizica.

Lev Vygotsky

Lev Vygotsky

vigotsky lev
"Learning is more than the acquisition of the ability to think; it is the acquisition of many specialised abilities for thinking about a variety of things." Lev Vygotsky cunoscut mai ales pentru -Zona de dezvoltare proximala - ZPP (zona proximei dezvoltări) -Teoria socio-culturala
Categorii: 

Inteligenta la nivelul activitatii mintale

Inteligenta la nivelul activitatii mintale

inteligenta competitiva
Termenul de < INTELIGENTA > provine de la latinescul INTELLIGERE, care inseamna a relationa, a organiza sau de la INTERLEGERE, care presupune stabilirea de relatii intre relatii. Chiar terminologia sugereaza faptul ca inteligenta depaseste gandirea care se limiteaza la stabilirea relatiilor dintre insusirile esentiale ale obiectivelor si fenomenelor si nu a relatiilor intre relatii. Cat de complexa este aceasta latura a personalitatii reiese din modul ei de abordare in istoria filozofiei si psihologiei.Parerile fata de inteligenta au oscilat de la acceptarea si sublinierea rolului ei in cunoastere, pana la diminuarea semnificatiei ei sau chiar pana la eliminarea ei din existenta umana.

Curs de formare in Programare Neuro-Lingvistica

Curs de formare in Programare Neuro-Lingvistica

  Ultimele locuri la Cursul de formare in Programare Neuro-Lingvistica: NLP Practitioner Sibiu – 6 noiembrie | Timisoara – 4 decembrie 2009 Gaseste echilibrul din interiorul tau! *Te intereseaza performanta ta si a celorlalti? * Vrei sa eviti blocajele? * Vrei sa-ti depasesti starile negative? * Cauti cai de a-ti optimiza comunicarea cu cei din jur? * Iti doreai noi modalitati de a-ti asigura succesul si de a evita esecul? * Echilibrul in viata ta ti se pare greu de atins? Daca faci aceleasi lucruri ca pana acum, vei avea aceleasi rezultate. A venit vremea sa gasesti noi solutii pentru toate acestea. Afla cum, dezvolta-te, avanseaza!
Categorii: 

Ce este un coach?

Ce este un coach?

  Concise Oxford Dictionary defineste verbul “to coach” ca “a medita pe cineva, a forma pe cineva, a oferi indicii cuiva, a orandui faptele”, definitie ce nu ne ajuta acum prea mult, acestea fiind actiuni care nu au o legatura neaparata cu coaching-ul. Ceea ce este sigur despre coaching este ca se concentreaza asupra posibilitatilor viitoare ale cuiva, nu asupra greselilor din trecut ale persoanei respective.

Atitudinea fata de diferitele forme de devianta sexuala in trecut si in prezent

Atitudinea fata de diferitele forme de devianta sexuala in trecut si in prezent

prostitutie
Intreaga istorie a sexualitatii umane a cunoscut o serie de forme de exprimare a instinctului sexual, forme ce nu au un caracter unitar sau omogen, ci poseda o mare variabilitate si diversitate, in functie de traditii, moravuri, obiceiuri, reguli scrise sau nescrise etc. Astfel, neexistand doar un singur model cultural al sexualitatii umane, nu se pot judeca "abaterile" sau formele de "devianta". De aceea se afirma ca ceea ce intr-o anumita societate poarta eticheta de deviant, in alte societati sau perioade istorice este definit ca un fenomen normal. Spre ex. Intr-un trib din Zambia o femeie casatorita s-a plans sfatului batranilor ca sotul ei este un "pervers sexual". La o examinare mai atenta a cazului s-a constatat ca "perversiunea" respectiva consta in sarutarea si dezmiedarea sanilor sotiei ca act de preludiu. Pentru acest fapt batranii tribului l-au sanctionat pe vinovat. In alte cazuri, dimpotriva, alte obiceiuri si practici sexuale apartinand altor culturi decat cea europeana trezesc dezgustul indivizilor din societatile europene. M. Eliade afirma ca pentru omul modern sexualitatea nu reprzinta decat acte fiziologice, in timp ce pentru omul culturilor arhaice, aceasta reprezenta o ceremonie, un sacrament. In acest sens, in mai multe credinte si religii traditionale stravechi, falusul reprezenta un simbol al puterii generatoare, ce nu avea un caracter erotic cum intalnim astazi in societatiile civilizate.

Pagini