RELAŢIILE ROMANTICE LA LOCUL DE MUNCĂ | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

RELAŢIILE ROMANTICE LA LOCUL DE MUNCĂ

RELAŢIILE ROMANTICE LA LOCUL DE MUNCĂ

 

Articol scris de Hilda Kablan, Psiholog/Psihoterapeut

Motto: 
Orice tip de organizaţie este o reţea de putere şi de negociere permanentă unde fiecare actor urmăreşte obţinerea unor conduite la ceilalţi, conduite conforme intereselor sale. Actorii fiind inegali, cei mai puternici joacă pe mai multe relaţii de putere, însă toţi folosesc strategii, toţi sunt imprevizibili. Astfel, toţi controlează incertitudini şi toţi au un grad de putere în relaţiile lor reciproce.
R. Jojot şi A. Bergman


O definiţie: Relaţia romantică la locul de muncă este relaţia dintre doi membri ai aceleiaşi organizaţii care este percepută de o a treia persoană ca fiind caracterizată de atracţie sexuală 1 . Stresantă sau, dimpotrivă, bine stimulată, o relaţie la serviciu este dublu problematică. Cu siguranţă ea este o realitate a lumii organizaţiei, prin urmare ea va influenţa climatul organizaţional.

În ce priveşte frecvenţa fenomenului, pe continentul Americii, studiile arată că un american din trei (38%) afirmă că a avut deja o relaţie cu un coleg de serviciu şi mai mult de jumătate (55%) afirmă că sunt în relaţii actuale cu un coleg de muncă 2  . Conform aceluiaşi studiu, o treime din societăţile americane (33%) au un regulament explicit care interzice relaţiile dintre colegii de muncă.

Problemele care se pun sunt următoarele: necesitatea evitării unei astfel de relaţii, ascunderea ei (dacă există), tipologia problemelor pe care le generează o astfel de relaţie în sfera organizaţiei. Specialiştii explică factorii apariţiei şi creşterii frecvenţei relaţiilor romantice la locul de muncă: creşterea palmaresului activităţior feminine a dus la apariţia de locuri de muncă mixte în organizaţii, acolo unde tot mai multi angajaţi ajung să-şi petreacă mare parte din timpul unei zile, deseori şi week- end- urile; poate fi vorba de implicarea în munca de echipă (până la dăruire totală, se poate spune, atunci când dispar graniţele dintre ceea ce înseamnă conlucrare în scop profesional şi relaţionare într-un scop extins; de fapt se ajunge la inflaţionarea nevoii de relaţionare, la iradierea scopului restrâns- astfel, asemenea unui vortex (care la bază are o viteză mare şi o presiune mică), creşte relaţia- o curbă în spaţiu, care antrenează materie din ce în ce mai multă, câştigă în consistenţă odată cu creşterea presiunii.

Pentru unii relaţiile romantice la locul de muncă se nasc ca o alternativă interesantă şi satisfăcătoare pentru petrecerea timpului liber. Oricum s-ar petrece lucrurile, cert este că organizaţiile ocupă în zilele noastre locul central în viaţa tot mai multor angajaţ i- a te identifica cu munca ta, este un element esenţial al vocaţiei profesionale.
Studiul relaţiilor romantice la locul de muncă exclude: relaţiile de prietenie trainică ce sunt caracterizate de intimitate psihologică, dar nu şi de intimitate fizică, de asemeni şi relaţiile dintre persoanele căsătorite care deţin şi conduc împreună o afacere sau care lucrează în aceeaşi organizaţie.

Premisele fundamentale pentru apariţia atracţiei interpersonale la locul de muncă:
În contextul interacţiunilor profesionale (în cadrul căruia se manifestă proximitatea, ca şi întâlnirea repetată a patenerilor, în diverse ipostaze) poate fi uşor descoperită similaritatea în atitudini, stil de lucru, stil de viaţă, valori. Locul de muncă reprezintă un potenţial pentru a face să se resimtă şi să se manifeste atracţia dintre colegii de lucru; la acest potenţial se adaugă şi nevoia obiectivă sau subiectivă a unora dintre angajaţi de a- şi petrece mai mult timp la birou. Astfel scena actorilor din câmpul organizaţional se complică, adică, alături de comportamentele profesionale se manifestă acum  prietenii, iubiri, alianţe, oricum ar fi, relaţiile profesionale se contaminează grav, afectând climatul orgnizaţional. Acest lucru se întâmplă deoarece aceste relaţii au implicaţii în planul activităţii profesionale şi în planul grupului de lucru; oricum, aceste relaţii nu fac parte din peisajul oficial al oganizaţiei, fie că situaţia este evaluată negativ sau neutru de către colegii de lucru ai partenerilor romantici (aceştia îşi pot exprima direct sau indirect nemulţumirea, prin plângeri, respectiv prin scăderea coeziunii grupului şi scăderea performanţei).

Structura unei relaţii romantice la locul de muncă:
Nota definitorie a relaţiilor romantice la locul de muncă este aceea că în experienţa ei nu sunt doi oameni, ci trei protagonişti; aceştia sunt: partenerii romantici şi fiecare celălalt- coleg de lucru, şef sau subordonat; astfel, angajaţii discută mai ales dacă şeful are o relaţie cu un coleg (colegă), precum şi despre beneficii, precum şi despre felul în care îi ameninţă această relaţie (ameninţare pentru individ şi pentru întreaga echipă); desigur, aceste relaţii (pot fi chiar şi sincere), ameninţă coeziunea întregii echipe- deja noi graniţe se trasează, partenerul implicat în relaţia amoroasă este izolat (valabil în cazul relaţiilor amoroase ierarhice). Dată fiind ameninţarea, discuţiile au un conţinut preponderent negativ; studiile realizate pe această temă  arată că în cursul bârfei, este redefinită realitatea partenerilor romantici, de către angajaţi, care astfel adaptează această realitate la aşteptările lor, la grijile şi temerile pe care şi le fac; este necesar ca această realitate să fie înţeleasă de către ei, pentru ca pe urmă ei, angajaţii, să-şi poată reajusta atitudinea faţă de fiecare dintre partenerii romantici (colegi, şefi, subordonaţi).

Dimensiunile de interes ale relaţiilor romantice la locul de muncă:
Relaţiile romantice la locul de muncă aduc în discuţie probleme legate de dragoste, sex, putere, familie, norme de etică ce privesc comportamentul adecvat la locul de muncă.
În ce priveşte sexul la locul de muncă, există observaţii ale unor specialişti, care cel puţin recadrează fenomenul, care cel puţin sunt îngrijorătoare în contextul actualei filosofii a familiei tradiţionale: astfel, Lobel (1993) spune că sexualitatea nu poate fi eradicată la locul de muncă, ca o componentă incontestabilă (care există în sine) a relaţiilor dintre bărbaţi şi femei, oriunde s-ar desfăşura aceste relaţii, indiferent de natura lor; el spune:"sexualitatea presupune conştiinţa de sine şi de ceilalţi, în termenii atitudinilor şi conduitei sexuale, iar manifestările ei nu pot fi ascunse sau inhibate de prescripţii de genul „la locul de muncă oamenii ar trebui să se comporte ca nişte profesionişti, nu ca nişte fiinţe sexuale ”4. De altfel, există psihologi organizaţionali care spun că aceste relaţii amoroase la locul de muncă nu sunt neapărat dăunătoare5:  faptul de a fi îndrăgostit procură o bucurie de viaţă şi un entuziasm care pot influenţa benefic viaţa profesională6 . Totuşi, spune Gerard Pavys mai departe, organizaţia nu trebuie înţeleasă ca un teren de vânătoare, iar regulile organizaţionale trebuie respectate cu scrupulozitate...şi, mai ales, atenţie la flagrant delict! (adică se recomandă discreţie totală). Poate această totală discreţie să rezolve toate problemele legate de acest gen de relaţii? Părerii că această recomandare este valabilă doar pentru termen scurt, cred că subscriu şi alte persoane; viaţa a demonstrat că spirala dragostei (chiar cu năbădăi să fie ea), de fapt nu este o spirală, ci este un helix. Dar, desigur, Gerard Pavys se referă la acele tipuri de relaţii care sunt unice ca frecvenţă, la locul de muncă; dacă s-a consumat actul, comportamentul a încetat, pericolul a trecut... de altfel, sunt specialişti în domeniu care apreciază că relaţiile romantice la locul de muncă trebuiesc definite în termeni comportamentali, întrucât fără manifestările comportamentale ale atracţiei, idila ar fi dificil de remarcat şi, prin urmare, improbabil de a avea vreoun efect asupra grupului de lucru . Deci aceste relaţii (caracterizate prin atracţie sexuală) sunt aduse la cunoştinţa grupului de lucru prin comportamentul partenerilor romantici.

Consecinţe asupra dinamicii echipei- mecanismul generator de frustrare:
Existenţa unei relaţii romantice între doi membri ai unei echipe de lucru este generatoare de anumite probleme deloc neglijabile: mai ales în grupurile mici, un fenomen de risc este acela de a vedea dezvoltându- se un fenomen de coluziune între doi membri (o conspiraţie, percepută a avea scopuri ameninţătoare pentru ceilalţi membri ai grupului): astfel, două persoane care trăiesc o istorie personală creează în echipa lor de muncă un subgrup, o zonă prvilegiată de schimb de informaţii, unde tronează o relaţie de încredere mai intensă între cei doi membri, decât faţă de oricare alt membru al echipei; deoarece fluiditatea schimbului este privilegiată, împărtăşirea informaţiei către ceilalţi membri ai echipei este lipsită de transparenţă, iar, în esemenea cazuri, ceilalţi colegi pot dezvolta un sentiment de excudere; după câteva incidente, chiar şi minore, acest sentiment poate să crească în intensitate, să se transforme în suspiciune şi să genereze, în sânul echipei, fenomene de clan (care sunt în mod extrem prejudiciabile).- astfel că un cuplu trebuie să presteze un efort suplimentar, să se concentreze, în cadrul unei echipe, asupra unei comunicări deschise cu ceilalţi membri. Importanţa acestui tip de maniere este orientată spre neglijarea colegilor, spre a da curs tuturor invitaţiilor din partea lor (la un pahar, la o bere, de exemplu).

Înţelegerea dinamicii reacţiilor colegilor de serviciu faţă de partenerii romantici la locul de muncă:
Modelul conceptual al dinamicilor puterii în relaţiile romantice la locul de muncă a fost propus de Mainiero .8 Autorea abordează puterea din perspectiva teoriei schimbului social ca funcţie a dependenţei relative a fiecărui partener de celălalt în virtutea resurselor care sunt tranzacţionate în relaţie:

Într-adevăr, iniţiatorul unei relaţii romantice într-o organizaţie câştigă putere; pentru că seducţia este o susă de putere: puterea de seducţie personală, iar orice putere presupune o relaţie  9(această relaţie este asimetrică, ea trebuie permanent echilibrată, dacă se supune legilor fizicii, cu ajutorul anumitor resurse ale puterii)10 .  Dacă deţine această putere, el poate controla incertitudinea, or, cel care poate controla această incertitudine are putere asupra actorului pentru care aceasta este importantă. Deci, puterea fiecăruia constă în capacitatea de a lua în stăpânire incertitudinea prin faptul de a avea succes într- un anumit lucru sau prin faptul de a furniza o anumită informaţie 11 (astfel, acest actor combate dependenţa)   În relaţiile în care există un dezechilibru al puterii (de exemplu o dependenţă mai mare a unuia dintre partenerii romantici de celălalt şi de relaţie), apare un potenţial de exploatare a relaţiei de către partenerul cu dependenţă mai mare, potenţial care este mai puternic în relaţiile romantice ierarhice la locul de muncă, care, astfel, prezintă un punct de atracţie mai intens în comparaţie cu relaţiile laterale (între colegi de pe acelaşi nivel ierarhic în organizaţie). Grupul este perceput de către colegii de lucru ca o coaliţie (delimitată prin graniţe de restul sistemului echipei); coaliţia înseamnă o alianţă în care partenerii urmăresc scopuri care nu au legătură cu obiectivele organizaţiei (sau ale grupului); aceste scopuri urmărite de partenerii romantici pot chiar periclita securitatea şi stabilitatea postului vreounui angajat; evident că atunci sunt urmărite indiciile acestui potenţial de exploatare a relaţiei de către unul dintre partenerii romantici, urmare a nevoii de evaluare a ameninţării percepute. Această stare de lucruri afectează puternic dinamica grupului de lucru, impactul fiind foarte negativ atunci când angajaţii îşi percep poziţiile în cadrul echipei sau raporturile de lucru cu unul dintre partenerii romantici, care sunt periclitate de intervenţiile şi tranzacţiile celuilalt într- un domeniu incontrolabil pentru ei  .

Implicaţii etice:
Managerii de resurse umane spun că nu este permis managementului să se implice în astfel de relaţii formate într-o organizaţie. Dar există şi cazuri în care salariaţii trebuie să informeze în mod direct pe superiorii ierarhici, atunci când respectiva relaţie amoroasă naşte un conflict de interese ; în general, angajaţii sunt sceptici cu privire la capacitatea şi disponibilitatea partenerilor romantici de a face o delimitare clară între obligaţiile vieţii de cuplu şi obligaţiile de rol în cadrul organizaţiei, motiv pentru care atunci când se înfiripă o relaţie personală pe domeniul profesional, angajaţii tind să urmărească şi să evalueze capacitatea partenerilor romantici de a-şi promova interesele pesonale în cadrul relaţiei intime la locul de muncă .14
La nivelul relaţiei apar avantaje şi dezavantaje: printre dezavantaje:
- Faptul de a avea o relaţie intimă va stârni in mod evident bârfa colegilor. Acest lucru nu poate fi impiedicat în nici o formă (cei doi parteneri implicaţi în relaţie nu ar trebui să divulge prea multe amănunte personale; acestea se vor regăsi cu siguranţă în conţinutul bârfelor);
- În eventualitatea în care unul dintre parteneri ocupă o funcţie superioară în ierarhia companiei, ar putea apare conflicte de putere în cuplu;
-  Ar putea interveni o senzaţie de saţietate, dat fiind că partenerii relaţiei sunt peste tot împreună: acasă, pe drum spre serviciu, la serviciu, momentele de singuratate vor fi mai puţine, timpul petrecut în comun creşte în dafavoarea timpului separat. Şefii ar putea să nu privească cu ochi buni dezvoltarea unei poveşti de dragoste în cadrul firmei lor.
Printre avantajele unei relaţii romantice la locul de muncă s-ar putea enumera:

- favorizarea adaptării în grupul de muncă (mai ales pentru persoanele timide);
- suportarea mai facilă a orelor suplimentare, chiar creşterea implicării în sarcină favorizându- se astfel creşterea motivaţiei la locul de muncă.
În cazul apariţiei unor asemenea relaţii la locul de muncă, partenerii trebuiesc consiliaţi privind conduita la locul de muncă şi implicaţiile relaţiei lor asupra echipei, având în vedere şi evoluţia relaţiei romantice în timp, impunând adaptarea grupului la schimbările survenite- de exemplu destrămarea relaţiei romantice şi necesitatea revenirii la statutul de simpli colegi de lucru a vechilor parteneri. Oricum, în definiţiile locului de muncă nu intră relaţiile romantice, loc în care sunt aşteptate conduite profesioniste şi respectarea obligaţiilor profesionale. Dragostea la locul de muncă include dimensiunea dreptăţii, a eticii şi moralităţii, perspectivă care plasează relaţia celor doi parteneri în câmpul evaluărilor celorlalţi (din motive dezbătute deja în această lucrare).

1) Quinn R.E. (1977): Coping with Cupid: The formation, Impact and Management of romantic relationships in organisations. Administrativ Science Quaterly, nr. 22, pg. 30
2)http://www.lefigaro.fr/flash-actu/2008/02/11/01011-20080211FILWWW00656-u... studiu care a reunit 19000 de participanţi şi s-a desfăşurat folosindu-se ancheta ca instrument sociologic
3)  Pierce, C.A. Byrne, D., Aguinis, H. (1996): Atraction in organisations: a model of workplace romance, Journal of organisational behavior, nr. 17, pg 5- 32
4)  Lobe, S.A. (1993) Sexuality and work:Where do we go from here?. Journal of Vocational Behavior, vol.42, pg. 136
5)In limbajul matematic, o spirală este o linie curbă în plan, or evoluţia ascendentă (care oferă caracterul pervaziv) se realizează conform legii vortexurilor, sub forma unei linii curbe în spaţiu- fapt despre care am mai amintit în această lucrare
6) Gerard Pavys- interviu pentru  Le Journal du Net
7)  Mainiero, L. A. (1986): A review and analysis of power dynamics in organisational romances. Academy of Management Review, vol. 11, pg. 750
8)    Mainiero, L. A. (1986): A review and analysis of power dynamics in organisational romances. Academy of Management Review, vol. 11, pg. 750
9)  Originile relaţiilor de putere trebuiesc căutate în natura relaţiilor sociale- sursa: Craiovan, Mihai Petru (2006): Psihologia resurselor umane, Ed. Universitară, pg. 230
10)  Locke şi Webber consideră că puterea este fundamentată pe consens
11)  Crozier, Michel, reprezentant de seamă al analizei strategice, valorifică ideea dependenţei ca element cheie în geneza puterii- sursa: Craiovan, Mihai Petru (2006): Psihologia resurselor umane, Ed. Universitară, pg. 231
12) Psihologia Resurselor Umane, Revista  Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, vol. 1, nr. 2, , pg. 14,  2003
13)  Pierce, C. A., Aguinis H., Adams S. K.(2000): Effect of a disolved workplace romance and rater characteristics on responses to a sexual harassment accusation. Academy of Management Journal, vol. 43, nr. 5, pg. 1
14)Psihologia Resurselor Umane, Revista  Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, vol. 1, nr. 2, , pg. 12,  2003

BIBLIOGRAFIE:

1. Asociaţia de Ştiiţe Cognitive din România: Revista  Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, Psihologia Resurselor Umane,  vol. 1, nr. 2, , pg. 12,  2003
2. Bogathy, Zoltan: Manual de tehnici şi metode în psihologia muncii şi organizaţională, ed. Polirom, 2007, pg. 333-347;
3. Craiovan, Mihai Petru (2006): Psihologia resurselor umane, Ed. Universitară, pg. 230- 235
3. Gerard Pavys- interviu pentru  Le Journal du Net
4. Mainiero, L. A. (1986): A review and analysis of power dynamics in organisational romances. Academy of Management Review, vol. 11, pg. 750
5. Pierce, C.A. Byrne, D., Aguinis, H. (1996): Atraction in organisations: a model of workplace romance, Journal of organisational behavior, nr. 17, pg 5- 32
6. Quinn R.E. (1977): Coping with Cupid: The formation, Impact and Management of romantic relationships in organisations. Administrativ Science Quaterly, nr. 22, pg. 30
7. http://www.lefigaro.fr/flash-actu/2008/02/11/01011-20080211FILWWW00656-u...

 

Adaugă comentariu nou

CAPTCHA
Această întrebare este pentru a testa dacă sunteţi un vizitator uman şi pentru a preveni spam-ul automat la trimiteri.
Imagine CAPTCHA
Introdu caracterele din imagine.