Programarea Neurolingvistica | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Programarea Neurolingvistica

Programarea Neurolingvistica

 

Orice metoda si tehnica de interventie psihologica a aparut ca urmare a unei teorii si a unui initiator al respectivei metode (psihoterapia si interventiile freudiene, analitice, adleriene,psihodrama, somatoanaliza, etc).

Fundamentele oricarei teorii reprezinta conceptul de baza care descrie, clarifica si explica diferite fenomene psihice, sociale, morale si antropologice.

Pilonii de baza ai Programarii Neurolingvistice constau intr-o serie de presupozitii care sunt in stransa legatura cu modul in care aceasta metoda a aparut si din principalele surse de inspiratie.

Ce este si cum a aparut Programarea Neurolingvistica ?

 Unul dintre membrii fondatori, Richard Bandler, caracterizeaza NLP-ul ca « o atitudine, sustinuta de o metodologie care lasa in urma un sir de tehnici ».

Anual, aceasta noua « metodologie care lasa in urma un sir de tehnici « , fiind denumita de catre unii specialisti ca fiind si « modelarea excelentei umane« se regaseste in noua « atitudine« a mii de oameni care reusesc sa isi imbunatateasca performantele si sa atinga succesul dorit.

NLP-ul se dovedeste astfel a fi un instrument extrem de util si usor de folosit pentru cei care se preocupa de dezvoltare si schimbare personala la un nivel inalt si avansat.

Eficacitatea acestui nou model de viata si de gandire provine din faptul ca poate sa fie adoptat si utilizat de orice persoana, fara ca aceasta sa aiba cunostinte de psihologie, cum se presupune in majoritatea metodelor, utilizeaza concepte si tehnici ale « simtului comun « . Acest lucru se datoreaza in mare parte si modului in care NLP a luat nastere si s-a cristalizat ulterior, dobandind originalitate si eficienta.

John Grinder este un renumit lingvist,  iar Richard Bandler este matematician, terapeut Gestalt si expert IT. Scopul comun al celor 2 a fost acela de a lua drept model oamenii cu cele mai mari succese in domeniul pe care il practicau in vederea surprinderii unor pattern-uri comune. Au studiat astfel oameni ilustri precum Milton Erikson, unul dintre cei mai mari hipnoterapeuti care au existat vreodata, Virginia Satir, un extraordinar psihoterapeut sistemic de familie, Fritz Perls si pe celebrul antropolog Gregory Bateson. Ulterior au format tipare fundamentale pornind de la experienta si reteta succesului celor trei, pe care le-au studiat si le-au imbogatit de-a lungul timpului.

Aceste concluzii l-au condus pe Grinder sa defineasca NLP-ul ca « Studiul excelentei si al modalitatilor prin care poate fi reprodusa« .

Rezultatele cercetarilor realizate de Bandler si Grinder sunt cristalizate in insasi denumirea NLP-ului :
-Programare :  Ne conducem viata folosind anumite strategii si modele, in acelasi mod in care un computer foloseste diverse programe pentru a realiza o anumita sarcina, rezultat. Intelegandu-ne strategiile prin care ne conducem viata, ne putem intelege mai bine si putem schimba acele patter-uri dezadaptative pentru a ne imbunatati si valorifica potentialul.
-Neuro : Prin cresterea nivelului de constientizare a tiparelor gandirii noastre, putem invata cum acestea influenteaza rezultatele pe care le obtinem in viata noastra de zi cu zi. Un rol important in NLP il au transele, care au diferite grade de profunzime care au menirea de a ajuta fiecare persoana sa acceseze partea creativa si resursele in vederea cresterii eficientei personale.
-Lingvistica : Limbajul nostru este gandirea noastra si viata noastra. Ceea ce putem spune este ceea ce gandim, simtim si facem. Dezvoltarea abilitatilor de comunicare este un element esential in NLP care garanteaza imbunatatirea performantelor, relatiilor si stimei de sine.

NLP -ul se bazeaza pe cinci teorii traditionale, aparute in momente istorice diferinte, complementare intre ele, cat si pe supozitia rezultata dintr-un proces modelator:
-cibernetica din teoria mintii a lui Gregory Bateson, indeosebi din nivelele logice ale invatarii, cat si din teoria campului unificat, ca o dezvoltare ulterioara a lui Robert Dilts si teoria social-cognitiva a invatarii a lui Albert Bandura si conceptul de modelare, imbunatatite in practica de 
Richard Bandler si John Grinder.
-gramatica transformationala stabilita de Noam Chomsky, dar si postulatele avansate de conceptul de “time binding” al lui Alfred Korzybski si Glasersfeld care au stat la baza si au influentat modelele lingvistice dezvoltate de Bandler si Grinder.
-presupozitia unei orientari fundamentale a actiunilor umane catre scopuri (Pribram, Galanter, Miller, TOTE, 1960).
-lucrarile teoretice ale lui William James, subliniind sistemele senzorial-reprezentationale inerente ca elemente de baza ale procesarii informationale si ale experientei subiective.

-presupozitia ca ar exista parti functionale si independente ale identitatii individului, cuprinzand elemente de procesare constienta si inconstienta, rezultata din modelarea operelor lui Fritz Perls, Virginia Satir si Milton Erickson.

Tinand cont de aceste surse de inspiratie ale NLP-ului, presupozitiile fundamentale ale acestei metode se refera la acele principii generale care fundamenteaza orice interventie. Acestea sunt de fapt atitudini de viata pe care milioane de adepti le-au interorizat si le folosesc zilnic :
1.Fiecare om are propriul model de lume, denumit « harta ». Si harta nu este acelasi lucru cu teritoriul.
« Harta » se refera la faptul ca fiecare dintre noi vedem, auzim si simtim lumea intr-un mod propriu, construindu-ne propria realitate, insa altul poate interpreta acelasi lucru intr-un mod diferit. Care este atunci « Adevarul » mult cautat de cei insetati de cunoastere ? In fiecare dintre noi, ti-ar raspunde un adept al Programarii Neurolingvistice.
2.Oamenii au toate resursele necesare.
Acest principiu, preluat de la Milton Erickson, vine sa intareasca convingerea optimistilor si pozitivistilor care situeaza omul ca un generator de calitati si energie pentru trairea starii de bine autentice, atata timp cat isi propun sa acceseze acea stare.
3.Resursele necesare schimbarii se afla deja in noi sau pot fi transferate de la altii.
Premisa aceasta accentueaza rolul esential al motivatiei in demersul oricarei schimbari. Astfel, atunci cand esti puternic motivat pentru a evita sau obtine ceva, fie iti accesezi acele stari si adopti acele strategii care iti pot asigura succesul, fie te poti modela dupa o persoana care a dobandit, in felul sau, lucrul dorit de tine.
4.Este imposibil sa nu comunicam.
In sens comun, notiunea de comunicare este asociata cu conversatia, cu continutul verbal al comunicarii. Insa si tacerea este un feedback, iar nonverbalul transmite mesaje indiferent de prezenta sau absenta mesajului verbal.
5. Suntem creatorii propriilor noastre experiente. Fiecare dintre noi este responsabil de propriile stari si rezultatele pe care le obtine.
Responsabilizarea propriilor stari si experiente este unul dintre pasii uriasi care insotesc orice dezvoltare personala. Astfel, a gandi in termeni de « atrag ceea ce mi se intampla » si « Sunt fericit pentru ca vreau sa fiu fericit » devine un lucru extrem de important daca obiectivul tau major este o stare de bine . Acest obiectiv devine relativ usor de atins daca iti asumi responsabilitatea calitatii vietii personale. Iar data viitoare cand vei avea tendinta de a spune cuiva « Ma enervezi », spune Stop ! si marturiseste-ti cu onestitate : « Ma enervez singur (a) ».
6. Modul in care este perceputa o situatie determina semnificatia care ii este acordata si actiunile pe care le provoaca.
Imaginati-va un grup de prieteni in care este spus un banc pe un ton amuzat, in postura relaxata si cu o mimica vesela. Acelasi banc va declansa reactii de ras din partea unora, de indiferenta din partea altora sau de afront personal pentru unii, in functie de harta celui care receptioneaza mesajul.
7. Nu exista esec, ci doar invatare (feedback).
Aceasta premisa vine sa sublinieze vechea zicala « Cat traim, invatam ». Daca lucrurile care ni se intampla le receptionam ca situatii din care avem ceva de invatat pentru a ne imbunatati performantele individuale si sa evoluam, atunci notiunea de esec se va sterge din harta noastra mentala.
8.In spatele oricarui comportament, exista o intentie pozitiva.
Consider ca aceasta premisa vine in sprijinul principiului homeostazic. Chiar daca pare greu de digerat aceasta afirmatie, ea se refera la faptul ca fiecare persoana actioneaza intr-o situatie pentru a obtine fie o placere personala, fie pentru a se reechilibra energetic.

Daca intentia pozitiva in actiunea si comportamentul de invatare pentru un examen consta in setea de cunoastere si obtinerea unei note mari, intentia pozitiva a unei persoane care are un acces de furie poate fi descarcarea tensiunii emotionale.
9. Fiecare persoana face cea mai buna alegere dintre cele care i se par atunci posibile.
Luam decizii in fiecare zi, de o amplitudine mai mica sau mare. In fata noastra exista mereu alternative, desi uneori poate ca nu le vedem. Pentru unii oameni, « drumul cel mai bun e cel mai sigur », iar pentru altii drumul lung si anvoios este cel mai provocator si incitant. Alegerile pe care le luam vin sa asigure cea mai buna cale perceputa, in functie de structura personalitatii noastre.
10.Daca cineva poate face ceva, poti si tu.
Aceasta premisa accentueaza rolul modelarii, al urmarii si adaptarii acelor strategii care i-au condus pe altii catre atingerea obiectivelor lor.
Aceste atitudini deseori surprind prin optimismul pe care il emana si par intangibile sau greu de asimilat. Mii de adepti ai Programarii Neurolingvistice se ghideaza in viata si practica lor dupa aceste premise.

Sursa: http://www.psihologdeserviciu.ro/index.php/2008062166/Ce-este-Programarea-Neurolingvistica.html

Categorii: