Sindromul alienarii parentale – Tipuri de părinţi alienatori
Gardner identifică trei tipuri de părinţi alienatori: naiv, activ şi obsesiv.
Tipul Naiv
„Spune-i tatălui tău că are mai mulţi bani decât mine, aşa că să-ţi cumpere el pantofii de sport”
Cei mai mulţi părinţi care au divorţat au momente în care sunt alienatori naivi. Aceşti părinţi cunosc şi afirmă importanţa ca un copil să aibă o relaţie bună cu celălalt părinte. Rareori aceştia revin în instanţă pentru a solicita schimbarea programului de vizitare sau pentru alte aspecte referitoare la copil. Ei încurajează relaţia dintre …

Sindromul alienarii parentale – Etapele PAS
Copiii victime ale PAS trec, de obicei, prin trei etape până la agravarea simptomelor. În unele cazuri, un părinte poate observa simptomele de alienare şi poate lua măsuri de reducere a acesteia. Cunoaşterea factorilor de risc poate ajuta un părinte să evite sau să prevină alienarea.

Etapa 1 – uşoară
Părintele alienator poate să încurajeze în aparenţă implicarea copilului în relaţie cu celălalt părinte, dar de fapt încearcă să se pună într-o lumină mai favorabilă: „Sunt mai bun decât el (ea)!”
Deşi părintele alienator are tendinţa …

Sindromul alienării parentale – Simptomele PAS
Pentru a preveni efectele PAS este necesar să fie cunoscute simptomele acestuia. Unele dintre practicile enumerate mai jos pot fi întâlnite chiar şi în cazul celor mai buni părinţi, dar pot constitui o atenţionare asupra a modului în care aceştia se comportă cu copii lor.
•    părintele alienator oferă posibilitatea copilului de a decide asupra vizitei la celălalt părinte, atunci când instanţa a decis deja asupra unui program de vizită; creează tensiuni între copil şi părintele care nu locuieşte cu copilul.
•    părintele alienator spune copilului totul …

Sindromul alienării parentale, formă subtilă de abuz emoţional
Traducerea şi adaptarea
psiholog MA Drd. Armand VELEANOVICI
Richard Alan Gardner (1931 – 2003) a fost profesor de psihiatrie în Secţia de Psihiatrie a Copilului din cadrul Universităţii Columbia – USA, din 1963 până în anul morţii sale. A publicat peste 40 de cărţi şi 250 de articole într-o varietate de domenii ale psihiatriei copilului.
Principalul său domeniu de interes este modul în care sunt afectaţi copiii de divorţul părinţilor. Astfel, Gardner a scris prima carte de auto-ajutorare pentru copiii afectaţi de divorţ, care s-a …

Psiholog Psihoterapeut Veleanovici Armand
Testul de diagnostic pulsional Szondi are la bază o teorie complexă asupra pulsiunilor, a căror dinamică îşi propune să o evalueze. În concepţia autorului, pulsiunea este o forţă care acţionează din interiorul organismului, încercând să obţină satisfacere prin obiecte specifice din ambianţă.
Pulsiunea provine din inconştientul individului şi are patru elemente caracteristice:
-    sursa, care poate fi organică sau genetică;
-    intensitatea sau tensiunea;
-    scopul, care este de satisfacere, şi prin aceasta de eliberare a tensiunilor;
-    obiectul sau clasa de obiecte prin care se satisface.
Pentru Szondi, ereditatea psihică constă …

Utilizarea testului de diagnostic pulsional  Szondi în selecţia şi orientarea profesională – Vectorul sexual (S)
Vectorul sexual este alcătuit din factorul homosexualitate (h) şi din factorul sadism (s), factori ce reprezintă două tipuri specifice, dar înrudite de energie.
Reacţiile din acest vector indică intensitatea pe care o are tensiunea din sfera sexualităţii, tipul predominant de identificare sexuală. Energia sexuală se poate manifesta atât la nivel concret, biologi, cât şi la nivel sublimat, prin activităţi simbolice, intelectuale, detaşate de scopul lor sexual primar.
Factorul h (homosexualitate)
Factorul h reprezintă partea tandră, pasivă a sexualităţii, acele …

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selectia si orientarea profesionala – Vectorul paroxismal (P)

Vectorul paroxismal, numit şi vectorul afectiv sau vectorul de surpriză este alcătuit din factorul epilepsie (e) şi din factorul isterie (hy), factori opuşi şi totodată similari.
Factorul e (epilepsie)
Factorul e se referă la controlul emoţiilor violente, agresive. În testul Szondi, epilepsia este interpretată fiziologic ca manifestarea cea mai pură a exploziei agresive. Interpretarea factorului e este legată de controlul şi descărcarea energiei agresive, reflectând aspectele personalităţii care sunt strâns legate de dezvoltarea Supraeului.
Reacţia factorială e+ rezultă din …

Utilizarea testului de diagnostic pulsional  Szondi în selecţia şi orientarea profesională – Vectorul de contact (C)
Vectorul de contact, numit şi vectorul circular este format din factorul depresie (d) şi din factorul manie (m). Vectorul C relevă dispoziţia afectivă a individului, precum şi calitatea şi eficienţa lui cu lumea înconjurătoare.
Factorul d (depresie)

Factorul d se referă la controlarea şi posedarea obiectelor şi relaţiilor, la fidelitatea faţă de ele. În interpretarea factorului d sunt menţionate trăsăturile de personalitate cunoscute de psihanaliză drept trăsături anale: posesivitatea, ordinea, pedanteria, parcimonia. Aceşti indivizi sunt caracterizaţi fie …

Utilizarea testului de diagnostic pulsional  Szondi în selecţia şi orientarea profesională – Vectorul Eului (Sch)
Vectorul Eului, numit şi vectorul schizofrenic, este compus din factorul catatonie (k) şi din factorul paranoia (p). Vectorul Sch arată în ce mod şi cât de bine gestionează subiectul trebuinţele (instinctele) astfel încât descărcarea acestora să asigure un echilibru între satisfacerea lor şi integritatea organismului. Eul mediază şi reglează raporturile individului cu lumea şi cu sine.
Factorul k (catatonie)
Factorul k exprimă tendinţa organismului de a bloca manifestarea fuzională a trebuinţelor în mediu, de a le încapsula, de …

Psiholog MA. drd. Armand Veleanovici, Psiholog MA. Cristina Marin
Studiul a fost realizat in perioada aprilie – iulie 2006 si a urmărit surprinderea profilului psihologic al copiilor străzii, in vederea derulării unui program psihoterapeutic de optimizare psihocomportamentală, cu centrare pe scăderea agresivităţii acestora.

Metodologie
Subiecţii studiului au fost 42 de copii ai străzii integraţi în adăpostul de zi şi de noapte „Dănilă Prepeleac” din Bucureşti, având vârste cuprinse intre 7 şi 17 ani, dintre care 31 de băieţi şi 11 fete.
Cunoaşterea subiecţilor s-a realizat prin observaţie, convorbire si anamneza, pe baza fisei de …