DEPENDENTA AFECTIVA – CUM SĂ NE VINDECĂM DE DEPENDENŢĂ
Sfaturi pentru anturaj:
Evitaţi cu orice preţ atacul frontal. Enervarea nu va face decât să agraveze lucrurile şi să întreţină un cerc vicios. Atunci când se simt agresate, persoanele se victimizează şi găsesc aici încă un motiv de a-şi păstra atitudinea pasivă.
Încercaţi mai bine să o luaţi pe ocolite. Începeţi prin a nu mai accepta responsabilităţi în locul lor. Faceţi-i apoi să înţeleagă, cu blândeţe, că nu mai pot să trăiască într-un mod infantil şi nici să refuze să devină adulţi fără să …

DEPENDENTA AFECTIVA – CAUZELE DEPENDENŢEI
După Claude- Marc Aubry principalii factori care conduc la dependenţa afectivă sunt:
Teama singurătăţii ne determină să ne cramponăm de oricine putem, preferăm să fim cu cineva decât să fim singuri. Nevoia imensă de dragoste ne aruncă în braţele primului venit şi astfel acceptăm orice relaţie, oricât de nesatisfăcătoare ar fi ea.
O imagine de sine scăzută care determină un pattern comportamental care îl are în centru pe celălalt, iar persoana în cauză caută să îl facă pe celalalt fericit minimalizând dorinţele şi aşteptările proprii.
Teama de a fi …

Comportamentul deviant – Forme particulare ale comportamentului deviant.
A. Conduita deviantă de simulare  – reprezintă o formă particulară şi, în acelaşi timp, specifică de manifestare a dezadoptării sociale. Această formă de exprimare a devianţei, situată la limita dintre normal şi patologic, tinde să scoată în relief patologicul, din punct de vedere somatic sau neuropsihic.
Simularea foloseşte predominant forme subiective de exprimare pornite uneori dintr-o necesitate instinctuală.
Virgil Tiberiu Dragomirescu, doctor în medicină legală în lucrarea sa „Psihologia comportamentului deviant” face distincţia celor trei categorii particulare :
-    simularea preventivă
-    simulară contaminativă
-    forma de …

Ca obiect al psihologiei – comportamentul reprezintă reacţia globală (glandulară, motorie, verbală, afectivă) – a unei persoane într-o împrejurare dată.
Prin această reacţie totală organismul uman răspunde la o situaţie trăită în funcţie  de stimulările mediului şi de tensiunile sale interne .
Sistemul specific de referinţă  pentru comportamentul  uman îl reprezintă  situaţia sau contextul social la care orice persoană răspunde prin acte, mişcări şi gesturi vizibile, observabile, în strânsă corelaţie atât cu particularităţile situaţiei, cât şi cu particularităţile şi trăsăturile personalităţii sale.
O trăsătură  este definită de Brody (1988)  ca fiind „o entitate …

Conducerea de vehicule, activitatea cea mai specifică transporturilor, prezintă multe laturi comune, indiferent de vehiculul la bordul căruia se exercită ea. Cele mai importante sunt următoarele:
-    Relaţia om-maşina prezintă însemnate deosebiri faţă de cele întâlnite în general în industrie, ele fiind generate de faptul ca omul însuşi este antrenat în deplasarea ce rezultă din funcţionarea specifică maşinii. Ca urmare, el este în primul rând expus efectelor negative ale eventualelor sale acţiuni greşite, de aici derivând o solicitare emoţională sporită;
-    Activitatea se exercită în aşa-numitul tempo impus, respectiv într-o dimensiune temporală …

Statisticile indică faptul că, dintre toate mijloacele de transport, la un milion de km parcurşi, automobilul face cele mai multe victime. Conducerea automobilului se efectuează în condiţiile unei determinări complexe: intensitatea traficului, caracteristicile drumului, factori de atmosferă, tipul de autovehicul, viteza de deplasare, etc. Pe acest fundal de factori, efectuarea manevrelor de către conducatorul auto este supusă unor interacţiuni de moment greu de prevăzut.
Cele mai multe accidente auto survin în orele de amurg şi dimineaţa, când luminozitatea este redusă, dar, în acelaşi timp, şoferul nu poate fi ajutat de faruri. …

Structura specifică şi modul de funcţionare a sistemului feroviar imprima accidentelor de circulaţie unele particularităţi printre care menţionăm amploarea efectului (coliziuni, deraieri, acostări) în raport cu accidentele de muncă, numărul de factori de natură diversă, decalaţi în timp, care intervin în declanşarea acestora, precum şi caracterul lor colectiv.
Investigaţiile efectuate de către psihologii feroviari în ultimele decenii, privind accidentele produse în circulaţia trenurilor şi la manevră, au dus la o cunoaştere mai aprofundată a cauzelor psihice. Astfel, o serie de cercetări efectuate de Oesterom (1963), Davis (1965), Leplat şi Cuny (1966), …

Deşi volumul accidentelor de muncă în activităţile cu profil energetic a scăzut în ultima vreme, datorită măsurilor luate atât în ceea ce priveşte factorul maşină, cât şi în ceea ce priveşte factorul uman, acestuia din urmă atribuindu-i-se de regulă majoritatea cauzelor de accident, riscul de accidentare în sectorul energetic rămâne totuşi prezent. Este cunoscut faptul că energia electrică constituie un produs periculos, în sensul că orice atingere directă a organismului uman cu aceasta, provoacă o serie întreagă de efecte nocive, culminând cu arsurile foarte grave şi cu pierderea vieţii.
În sectorul …

Analiza efectuată asupra accidentelor produse între 1975-1978 în mai multe combinate chimice arată că procentul accidentelor de natură chimică variază între 10% şi 50%. În medie, 57% dintre accidente sunt de natură mecanică, 30% chimică, 10% termică şi 3% electrică. Luna decembrie înregistrează cele mai multe accidente, aproximativ 15%. Aproximativ 25% dintre victime sunt operatori chimişti, pe locul al doilea situându-se lăcătuşii mecanici, cu 20-22% din accidente. Vârsta la care se produc cele mai multe accidente este de 21-25 ani; subiecţii cu vechimea de sub 1 an de muncă înregistrează …

Accidentele de muncă în siderurgie
Analizând situaţia accidentelor de muncă constatăm că numai 33,3% din totalul accidentelor sunt “siderurgice”, adică au loc în sectoarele de siderurgie propriu-zisă (oţelărie, laminoare, aglomerare). Restul accidentelor se repartizează în felul următor: la personalul de întreţinere (lăcătuşi, electricieni), la muncitorii necalificaţi, în sectorul prelucrării mecanice, la personalul din transportul uzinal (macaragii, autotracţiune, transportul feroviar uzinal).
Prelucrarea datelor a 1118 accidente de muncă a relevat frecvenţa accidentelor pe luni, ordinea descrescătoare fiind: octombrie, ianuarie, iulie, decembrie, noiembrie, februarie, aprilie, iunie, martie, august, septembrie. Ziua cea mai periculoasă este …