Accidentele în transporturile auto | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Accidentele în transporturile auto

Accidentele în transporturile auto

 

Statisticile indică faptul că, dintre toate mijloacele de transport, la un milion de km parcurşi, automobilul face cele mai multe victime. Conducerea automobilului se efectuează în condiţiile unei determinări complexe: intensitatea traficului, caracteristicile drumului, factori de atmosferă, tipul de autovehicul, viteza de deplasare, etc. Pe acest fundal de factori, efectuarea manevrelor de către conducatorul auto este supusă unor interacţiuni de moment greu de prevăzut.
Cele mai multe accidente auto survin în orele de amurg şi dimineaţa, când luminozitatea este redusă, dar, în acelaşi timp, şoferul nu poate fi ajutat de faruri. Ora la care se produc cele mai multe accidente este ora 17, intervalul fiind 14-19, deoarece între aceste ore circulaţia este foarte densă, iar conducatorii sunt obosiţi dupa o zi de muncă. Dinamica accidentelor pe luni indică pe primul loc luna octombrie, urmată de august, septembrie, iulie, noiembrie, iunie, mai, decembrie, aprilie, ianuarie, martie şi februarie.
Principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere sunt: excesul de viteza sau deplasarea cu viteza în neconcordanţă cu condiţiile de circulaţie, neacordarea priorităţii vehiculelor şi pietonilor, depăşirea neregulamentară, conducerea sub influenţa alcoolului.
Studiile de psihologie a transporturilor îşi propun investigarea modului în care factorii externi determină modificarea comportamentului uman şi cum poate fi contracarată această influenţă în decursul activităţii de conducere a autovehiculelor.
O serie de studii au demonstrat rolul densităţii prea mari a informaţiei adresate conducătorului auto, în producerea accidentelor (F. Lecret si M. Pottier, 1971), iar altele au abordat situaţia inversă, a traseelor monotone (W. N. McBain, 1970). În situaţiile de conducere monotonă pe timp de noapte nivelul de activitate nervoasă este scăzut. Conducerea de noapte pe o perioadă de 6 ore cu sau fără pauze, devine primejdioasă pentru majoritatea şoferilor. Referitor la problema oboselii, studiile relevă că riscul de accidente se dublează după parcurgerea neîntreruptă a 400 km. Acumularea oboselii duce la scăderea capacităţii de coordonare a mişcărilor, la scăderea vitezei şi preciziei reacţiilor, provoacă dificultăţi în concentrarea, distribuirea şi deplasarea atenţiei.
Alcoolul creşte puternic riscul de accidente; creând o stare de euforie, alcoolul anihilează mecanismele de prudenţă, având şi efecte asupra percepţiei senzoriale. Un consum de alcool chiar redus are aceleaşi efecte cu cele ale oboselii după 5 ore de muncă, diminuează sensibilitatea de discriminare a culorii, capacitatea de orientare în semiintuneric, prelungeşte timpul de reacţie şi de prelucrare a semnalelor. F. Burkardt şi L. Schweitzer (cf. C. G. Hoyos, 1968) au arătat ca în 40% dintre accidentele mortale sunt implicate persoane aflate sub influenţa alcoolului.

Citeste mai mult:

Acest articol nu poate fi preluat fara acordul nostru.