<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Psiholog, psihoterapeut, psihiatru, trainer, coach &#187; Psiholog Lupitu Rodica</title>
	<atom:link href="http://www.e-psiho.ro/tag/psiholog-lupitu-rodica/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.e-psiho.ro</link>
	<description>Psiholog psihoterapeut psihiatru trainer  coach  video-interviuri  evenimente  formari  joburi  teste din domeniul psihologiei  psihiatriei si dezvoltarii personale  numai pe e-psiho.ro</description>
	<lastBuildDate>Sat, 24 Dec 2011 17:09:23 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1-alpha-15322</generator>
		<item>
		<title>CUM SĂ NE VINDECĂM DE DEPENDENŢĂ</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-vindecam-de-dependenta</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-vindecam-de-dependenta#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Sep 2009 07:12:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele dependentei]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta afectiva]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta intr-un cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[rezolvarea dependentei]]></category>
		<category><![CDATA[tratamentul dependentei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1940</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-vindecam-de-dependenta"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPENDENTA AFECTIVA &#8211; CUM SĂ NE VINDECĂM DE DEPENDENŢĂ
Sfaturi pentru anturaj:
Evitaţi cu orice preţ atacul frontal. Enervarea nu va face decât să agraveze lucrurile şi să întreţină un cerc vicios. Atunci când se simt agresate, persoanele se victimizează şi găsesc aici încă un motiv de a-şi păstra atitudinea pasivă.
Încercaţi mai bine să o luaţi pe ocolite. Începeţi prin a nu mai accepta responsabilităţi în locul lor. Faceţi-i apoi să înţeleagă, cu blândeţe, că nu mai pot să trăiască într-un mod infantil şi nici să refuze să devină adulţi fără să ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-vindecam-de-dependenta/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAUZELE DEPENDENŢEI</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cauzele-dependentei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cauzele-dependentei#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Sep 2009 06:58:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele dependentei]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta afectiva]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta in cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cuplu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1929</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cauzele-dependentei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPENDENTA AFECTIVA &#8211; CAUZELE DEPENDENŢEI
După Claude- Marc Aubry principalii factori care conduc la dependenţa afectivă sunt:
Teama singurătăţii ne determină să ne cramponăm de oricine putem, preferăm să fim cu cineva decât să fim singuri. Nevoia imensă de dragoste ne aruncă în braţele primului venit şi astfel acceptăm orice relaţie, oricât de nesatisfăcătoare ar fi ea.
O imagine de sine scăzută care determină un pattern comportamental care îl are în centru pe celălalt, iar persoana în cauză caută să îl facă pe celalalt fericit minimalizând dorinţele şi aşteptările proprii.
Teama de a fi ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cauzele-dependentei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Forme particulare ale comportamentului deviant.</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 17:53:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[agresivitate]]></category>
		<category><![CDATA[comportament deviant]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in familie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1877</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/stockxpertcom_id378224_jpg_e712c0ecb7f68b73b42ef7690eb15515_article-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="comportament agresiv" title="" /></a> Comportamentul deviant &#8211; Forme particulare ale comportamentului deviant.
A. Conduita deviantă de simulare  - reprezintă o formă particulară şi, în acelaşi timp, specifică de manifestare a dezadoptării sociale. Această formă de exprimare a devianţei, situată la limita dintre normal şi patologic, tinde să scoată în relief patologicul, din punct de vedere somatic sau neuropsihic.
Simularea foloseşte predominant forme subiective de exprimare pornite uneori dintr-o necesitate instinctuală.
Virgil Tiberiu Dragomirescu, doctor în medicină legală în lucrarea sa „Psihologia comportamentului deviant” face distincţia celor trei categorii particulare :
-    simularea preventivă
-    simulară contaminativă
-    forma de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Comportament deviant</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 08:33:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[comportament deviant]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog rodica lupitu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia comportamentului]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in familie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1873</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Ca obiect al psihologiei – comportamentul reprezintă reacţia globală (glandulară, motorie, verbală, afectivă) – a unei persoane într-o împrejurare dată.
Prin această reacţie totală organismul uman răspunde la o situaţie trăită în funcţie  de stimulările mediului şi de tensiunile sale interne .
Sistemul specific de referinţă  pentru comportamentul  uman îl reprezintă  situaţia sau contextul social la care orice persoană răspunde prin acte, mişcări şi gesturi vizibile, observabile, în strânsă corelaţie atât cu particularităţile situaţiei, cât şi cu particularităţile şi trăsăturile personalităţii sale.
O trăsătură  este definită de Brody (1988)  ca fiind „o entitate ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Accidentele în aviaţie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-aviatie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-aviatie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 20:19:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia accidentelor de munca]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1821</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-aviatie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Conducerea de vehicule, activitatea cea mai specifică transporturilor, prezintă multe laturi comune, indiferent de vehiculul la bordul căruia se exercită ea. Cele mai importante sunt următoarele:
-    Relaţia om-maşina prezintă însemnate deosebiri faţă de cele întâlnite în general în industrie, ele fiind generate de faptul ca omul însuşi este antrenat în deplasarea ce rezultă din funcţionarea specifică maşinii. Ca urmare, el este în primul rând expus efectelor negative ale eventualelor sale acţiuni greşite, de aici derivând o solicitare emoţională sporită;
-    Activitatea se exercită în aşa-numitul tempo impus, respectiv într-o dimensiune temporală ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-aviatie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Accidentele în transporturile auto</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-auto</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-auto#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 20:08:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[accidente de munca]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia accidentelor de munca]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1817</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-auto"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Statisticile indică faptul că, dintre toate mijloacele de transport, la un milion de km parcurşi, automobilul face cele mai multe victime. Conducerea automobilului se efectuează în condiţiile unei determinări complexe: intensitatea traficului, caracteristicile drumului, factori de atmosferă, tipul de autovehicul, viteza de deplasare, etc. Pe acest fundal de factori, efectuarea manevrelor de către conducatorul auto este supusă unor interacţiuni de moment greu de prevăzut.
Cele mai multe accidente auto survin în orele de amurg şi dimineaţa, când luminozitatea este redusă, dar, în acelaşi timp, şoferul nu poate fi ajutat de faruri. ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-auto/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Accidentele în transporturile feroviare</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-feroviare</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-feroviare#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 20:01:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[accidente de munca]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1814</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-feroviare"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Structura specifică şi modul de funcţionare a sistemului feroviar imprima accidentelor de circulaţie unele particularităţi printre care menţionăm amploarea efectului (coliziuni, deraieri, acostări) în raport cu accidentele de muncă, numărul de factori de natură diversă, decalaţi în timp, care intervin în declanşarea acestora, precum şi caracterul lor colectiv.
Investigaţiile efectuate de către psihologii feroviari în ultimele decenii, privind accidentele produse în circulaţia trenurilor şi la manevră, au dus la o cunoaştere mai aprofundată a cauzelor psihice. Astfel, o serie de cercetări efectuate de Oesterom (1963), Davis (1965), Leplat şi Cuny (1966), ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-feroviare/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Accidente de muncă în sectorul energetic</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/accidente-de-munca-in-sectorul-energetic</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/accidente-de-munca-in-sectorul-energetic#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 19:51:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia accidentelor de munca]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1810</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/accidente-de-munca-in-sectorul-energetic"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Deşi volumul accidentelor de muncă în activităţile cu profil energetic a scăzut în ultima vreme, datorită măsurilor luate atât în ceea ce priveşte factorul maşină, cât şi în ceea ce priveşte factorul uman, acestuia din urmă atribuindu-i-se de regulă majoritatea cauzelor de accident, riscul de accidentare în sectorul energetic rămâne totuşi prezent. Este cunoscut faptul că energia electrică constituie un produs periculos, în sensul că orice atingere directă a organismului uman cu aceasta, provoacă o serie întreagă de efecte nocive, culminând cu arsurile foarte grave şi cu pierderea vieţii.
În sectorul ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/accidente-de-munca-in-sectorul-energetic/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Accidente de muncă în industria chimică</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/accidente-de-munca-in-industria-chimica</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/accidente-de-munca-in-industria-chimica#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 19:41:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[accidente de munca]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia accidentelor de munca]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia si accidentele de munca]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1808</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/accidente-de-munca-in-industria-chimica"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Analiza efectuată asupra accidentelor produse între 1975-1978 în mai multe combinate chimice arată că procentul accidentelor de natură chimică variază între 10% şi 50%. În medie, 57% dintre accidente sunt de natură mecanică, 30% chimică, 10% termică şi 3% electrică. Luna decembrie înregistrează cele mai multe accidente, aproximativ 15%. Aproximativ 25% dintre victime sunt operatori chimişti, pe locul al doilea situându-se lăcătuşii mecanici, cu 20-22% din accidente. Vârsta la care se produc cele mai multe accidente este de 21-25 ani; subiecţii cu vechimea de sub 1 an de muncă înregistrează ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/accidente-de-munca-in-industria-chimica/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Accidentele de muncă în siderurgie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/accidentele-de-munca-in-siderurgie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/accidentele-de-munca-in-siderurgie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 19:32:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[accidente de munca in siderurgie]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia accidentelor de munca]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1804</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/accidentele-de-munca-in-siderurgie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Accidentele de muncă în siderurgie
Analizând situaţia accidentelor de muncă constatăm că numai 33,3% din totalul accidentelor sunt “siderurgice”, adică au loc în sectoarele de siderurgie propriu-zisă (oţelărie, laminoare, aglomerare). Restul accidentelor se repartizează în felul următor: la personalul de întreţinere (lăcătuşi, electricieni), la muncitorii necalificaţi, în sectorul prelucrării mecanice, la personalul din transportul uzinal (macaragii, autotracţiune, transportul feroviar uzinal).
Prelucrarea datelor a 1118 accidente de muncă a relevat frecvenţa accidentelor pe luni, ordinea descrescătoare fiind: octombrie, ianuarie, iulie, decembrie, noiembrie, februarie, aprilie, iunie, martie, august, septembrie. Ziua cea mai periculoasă este ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/accidentele-de-munca-in-siderurgie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologia şi studiul accidentelor de munca</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologia-si-studiul-accidentelor-de-munca</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologia-si-studiul-accidentelor-de-munca#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2009 08:35:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[accidente de munca]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia accidentelor de munca]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1765</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologia-si-studiul-accidentelor-de-munca"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/accident-work-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia accidentelor de munca" title="" /></a>Incidentele şi accidentele sunt forme de disfuncţionalitate în cadrul sistemului “om-maşina-mediu”.
Din punct de vedere economic, se face distincţie între accident şi incident, criteriul constituindu-l amploarea şi gravitatea urmărilor. În ambele cazuri este vorba de un eveniment neprevăzut care întrerupe buna desfăşurare a activităţii, dar cu pagube materiale şi victime umane, în cazul accidentului.




Din punct de vedere psihologic, această distincţie nu contează, deoarece atât incidentele, cât şi accidentele intră în categoria unică a acţiunilor greşite; ele sunt asociate cu un factor de conjunctură în funcţie de care au sau nu repercusiuni ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologia-si-studiul-accidentelor-de-munca/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>DEPRESIA &#8211; AUTOAJUTORUL</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/depresia-autoajutorul</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/depresia-autoajutorul#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 11:12:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[afectiuni depresive]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[remediu depresie]]></category>
		<category><![CDATA[tratament depresie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1594</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/depresia-autoajutorul"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA &#8211; AUTOAJUTORUL
Afecţiunile depresive vor face să vă simţiţi epuizat, inutil, lipsit de ajutor şi de speranţă.
Astfel de gânduri şi sentimente determină tendinţa de retragere faţă de alţi oameni, de evitare. Este important să fiţi conştient că astfel de gânduri negative fac parte din depresie, dar ele nu reflectă de fapt situaţia dumneavoastră exactă. Aceste temeri dispar când tratamentul începe să-şi facă efectul.
În acelaşi timp, amintiţi-vă:
•    nu trebuie să vă fixaţi ţeluri prea dificile sau să vă asumaţi prea multe responsabilităţi;
•    sarcinile dificile trebuie împărţite în unele mai mici, importanţa ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/depresia-autoajutorul/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CUM  POT  FAMILIA  ŞI  PRIETENII  SĂ  AJUTE  O  PERSOANĂ  DEPRESIVĂ?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cum-pot-familia-si-prietenii-sa-ajute-o-persoana-depresiva</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cum-pot-familia-si-prietenii-sa-ajute-o-persoana-depresiva#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 11:05:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[depresiv]]></category>
		<category><![CDATA[persoana depresiva]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[remediu depresie]]></category>
		<category><![CDATA[tratament depresie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1592</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cum-pot-familia-si-prietenii-sa-ajute-o-persoana-depresiva"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA - CUM  POT  FAMILIA  ŞI  PRIETENII  SĂ  AJUTE  O  PERSOANĂ  DEPRESIVĂ?
Cel mai important lucru (care poate fi făcut cu uşurinţă de către oricine) este să-l ajute pe pacient să ajungă la un psihiatru, pentru că astfel pacientul va beneficia de un diagnostic şi un tratament adecvat. Pacienţii pot fi ajutaţi şi susţinuţi să nu întrerupă medicaţia înainte de dispariţia simptomelor (acest lucru se întâmplă uneori după câteva săptămâni). Un ajutor este şi verificarea locului unde pacientul îşi ţine medicamentele.
Următorul lucru important este suportul emoţional. Acesta constă în înţelegerea, răbdarea ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cum-pot-familia-si-prietenii-sa-ajute-o-persoana-depresiva/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>TRATAMENTUL DEPRESIEI</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tratamentul-depresiei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tratamentul-depresiei#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 11:02:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[antidepresive]]></category>
		<category><![CDATA[depresie]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[tratament depresie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1590</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tratamentul-depresiei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA &#8211; TRATAMENTUL DEPRESIEI
În comparaţie cu alte afecţiuni mentale, tratamentul depresiei are cele mai favorabile rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienţi &#8211; trataţi corespunzător (cu antidepresive) &#8211; sunt complet vindecaţi.
Tratamentul farmacologic rămâne principala metodă de terapie. Durata tratamentului este de cel puţin 5-8 săptămâni; dacă rezultatele la tratament sunt bune, este recomandat ca tratamentul antidepresiv să fie menţinut chiar mai mult timp (6 luni sau mai mult), pentru a preveni revenirea simptomelor.
Medicul psihiatru ţine cont, în stabilirea tratamentului, nu doar de trăsăturile particulare ale afecţiunii pacientului, dar şi de vârsta şi ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tratamentul-depresiei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Depresia &#8211; CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/depresia-cand-este-recomandat-controlul-medical</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/depresia-cand-este-recomandat-controlul-medical#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 11:00:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[boli psihice]]></category>
		<category><![CDATA[depresie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[Testele psihometrice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1587</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/depresia-cand-este-recomandat-controlul-medical"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA &#8211; CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?
Datele statistice arată că două din trei persoane suferind de depresie nu au primit tratament pentru că depresia lor nu a fost diagnosticată. Depresia se poate trata. Este foarte important ca pacientul să privească depresia ca pe oricare altă boală.
Schimbările frecvente de dispoziţie, chiar în cursul aceleaşi zile, starea de slăbiciune, somnolenţa sau oboseala apărută la eforturi mici, iritabilitatea, perturbări ale somnului sau apetitului, ca şi senzaţiile inexplicabile de disconfort sau durere apărute la nivelul diferitelor părţi ale corpului &#8211; toate acestea pot face ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/depresia-cand-este-recomandat-controlul-medical/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>SIMPTOMELE DEPRESIEI</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/simptomele-depresiei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/simptomele-depresiei#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 10:57:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[depresie]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[SIMPTOMELE DEPRESIEI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1585</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/simptomele-depresiei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA - SIMPTOMELE DEPRESIEI
Simptomatologia depresiei este complexă şi diferă ca intensitate şi asociere în funcţie de tipul depresiei: distimie, depresie majoră sau depresie maniacă (tulburare bipolară). Manifestările distimiei au un caracter cronic şi durează perioade mai lungi de timp, deşi ca intensitate sunt mai scăzute. Reduc randamentul intelectual şi profesional al individului însă nu îl incapacitează.
Manifestările depresiei majore însă incapacitează individul, perturbând randamentul profesional, somnul, apetitul, libido-ul şi activităţile de relaxare. Simptomele asociate durează mai mult de două săptămâni. Depresia maniacă sau tulburarea bipolară cuprinde un ciclu de tulburări de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/simptomele-depresiei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAUZELE DEPRESIEI</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cauzele-depresiei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cauzele-depresiei#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 07:35:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[boli psihice]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele depresiei]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[factori psihologici]]></category>
		<category><![CDATA[psihicul]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1582</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cauzele-depresiei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA &#8211; CAUZELE DEPRESIEI
Depresia este de obicei declanşată de o combinaţie de factori biologici, psihologici şi factori din mediu. Unele trăsături psihologice pot creşte vulnerabilitatea faţă de depresie. Persoanele care au o părere proastă despre ei, o viziune pesimistă asupra lumii sau care sunt expuşi la stres au un risc mai mare de a dezvolta o depresie. Stările depresive pot fi declanşate de pierderi importante, de afecţiuni cronice, de dificultăţi de relaţie sau financiare sau de schimbări nefavorabile apărute în viaţă.
Pacienţii care suferă de depresie trăiesc de obicei o stare ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cauzele-depresiei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Depresia</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/depresia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/depresia#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 07:12:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihica]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele depresiei]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[echilibru emotional]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog rodica lupitu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1579</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/depresia"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/depression_by_thirsty5-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="depresie" title="" /></a>Depresia este o afecţiune mintală caracterizată de episoade persistente sau recurente de tristeţe şi melancolie patologică. Aceste episoade durează mai mult de câteva săptămâni şi au un impact negativ asupra vieţii sociale, profesionale, familiale şi intime a individului.




Depresia este foarte frecventă. Depresia poate să apară în viaţa oricui, indiferent de vârsta. Depresia (în latină &#8211; inhibiţie, tristeţe) este o afecţiune psihică, caracterizată printr-o perturbare serioasă a echilibrului emoţional şi o diminuare considerabilă a calităţii vieţii, pe o perioadă lungă de timp (activitatea profesională, relaţiile personale etc.)
CE ESTE DEPRESIA?
Depresia reprezintă o ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/depresia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>10</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

