<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Psiholog, psihoterapeut, psihiatru, trainer, coach &#187; Articole interesante</title>
	<atom:link href="http://www.e-psiho.ro/category/epsiho-articole/interesant/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.e-psiho.ro</link>
	<description>Psiholog psihoterapeut psihiatru trainer  coach  video-interviuri  evenimente  formari  joburi  teste din domeniul psihologiei  psihiatriei si dezvoltarii personale  numai pe e-psiho.ro</description>
	<lastBuildDate>Sat, 24 Dec 2011 17:09:23 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1-alpha-15322</generator>
		<item>
		<title>Surprize Surprize&#8230;.</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/surprize-surprize</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/surprize-surprize#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 Jun 2010 08:12:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[maria calinescu]]></category>
		<category><![CDATA[surpriza e-psiho]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2884</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/surprize-surprize"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/06/surprise-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="surprise" title="surprise" /></a>Pentru saptamana viitoare E-psiho. ro va pregateste o mare surpriza. 
Sunteti pregatiti pentru ea?

]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/surprize-surprize/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologia celebritatii</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologia-celebritatii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologia-celebritatii#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 18 May 2010 07:59:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[de ce vrem sa fim celebri]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia celebritatii]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia retelelor sociale]]></category>
		<category><![CDATA[teoria lumii mici]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2819</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologia-celebritatii"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/psihologia-celebritatii-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia-celebritatii" title="psihologia-celebritatii" /></a>Am fost fascinat, şi mai mult decat putin derutat, de psihologia celebritatii ani de zile.

De ce oamenii sunt atraşi de celebritati? 
Dupa cina cu Pat Boone urmatoarea noapte mai multi patronii de restaurante s-au prezentat lui  Pat.  Când au ajuns acasă  sunt sigur ca au povestit  familiilor  şi vecinilor cu multa faima despre experienta lor. Ciudat este ca practic ei au ignorat-o pe frumoasa sa sotie Shirlei.
De ce alte persoane vor să devină celebritati? Am lucrat cu un autor odata care dorea ca  fotografia sa sa apara în fiecare anunţ ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologia-celebritatii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologia culorilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologia-culorilor-2</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologia-culorilor-2#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 11 May 2010 14:38:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia culorii]]></category>
		<category><![CDATA[Testul culorilor]]></category>
		<category><![CDATA[Testul culorilor Luscher]]></category>
		<category><![CDATA[testul luscher]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2757</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologia-culorilor-2"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/psihologia-culorii-300x225.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia-culorii" title="psihologia-culorii" /></a>În timp ce culoarea a înconjurat lumea peste tot şi a supus-o influenţei sale din vremuri imemoriale, comparativ, numai recent, am fost capabili să producem şi să folosim culoarea atât de uşor, precum o facem astăzi. Înainte de sec. XIX numai un număr limitat de vopsele şi pigmenţi se cunoşteau şi acestea erau în principal de origine organică. Erau în acelaşi timp foarte scumpe, aşa încât fabricara culorii şi a materialelor decorative era prerogativul bogăţiei. Sute de mii de melci au fost sacrificaţi pentru ca un împărat roman să-şi poată ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologia-culorilor-2/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mecanismele de aparare a Eului</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/mecanismele-de-aparare-a-eului</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/mecanismele-de-aparare-a-eului#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Apr 2010 12:39:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Pleteriu Razvan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[altruismul]]></category>
		<category><![CDATA[Clivajul]]></category>
		<category><![CDATA[disocierea]]></category>
		<category><![CDATA[eul]]></category>
		<category><![CDATA[Identificarea proiectiva:]]></category>
		<category><![CDATA[Mecanismele de aparare a Eului]]></category>
		<category><![CDATA[negarea]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog pleteriu razvan]]></category>
		<category><![CDATA[umorul]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2627</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/mecanismele-de-aparare-a-eului"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/04/ego-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ego" title="" /></a>Mecanismele de aparare a Eului: descriere
Aparari primitive




-    Clivajul: Compartimentarea trairilor referitoare la Sine si la altul, astfel incat integrarea nu este posibila. Atunci cand individul se confrunta cu contradictii in comportament, gandire sau afect, el trateaza dezacordurile cu negare blanda sau cu indiferenta. Aceasta aparare previne aparitia conflictului rezultat din incompatibilitatea celor doua aspecte polarizate ale Sinelui sau ale celuilalt.



-    Identificarea proiectiva: Acest fenomen este atat un mecanism de aparare intrapsihic, cat si un tip de comunicare interpersonala si implica urmatorul comportament: o presiune interpersonala subtila este pusa asupra altei ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/mecanismele-de-aparare-a-eului/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De ce barfim?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/de-ce-barfim</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/de-ce-barfim#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 03 Mar 2010 07:25:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[avem nevoie de barfa]]></category>
		<category><![CDATA[de ce barfim]]></category>
		<category><![CDATA[femeile barfesc]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2574</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/de-ce-barfim"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/03/de-ce-barfim-300x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="de-ce-barfim" title="de-ce-barfim" /></a>Vreau sa aflam impreuna de ce barfesc oamenii&#8230;si daca femeile barfesc mai mult decat barbatii?
Variante:




Toti oamenii ajung la un moment dat sa faca lucrul asta mai putin ornorabil. De ce?!? O explicatie la indemana, convenabila si care ne-ar scoate cumva fata la lumina ar fi ca folosim barfa ca pe o supapa, atunci cand nu mai putem controla frustrarile si furiile interioare. Si ne lamentam si ii criticam pe ceilalti cand de fapt neputiinta si nestiinta noastra ne nemultumeste. Atata timp cat nu ranim ireversibil pe cineva, cand nu provocam ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/de-ce-barfim/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O piatra pe cer&#8230;</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/o-piatra-pe-cer</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/o-piatra-pe-cer#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 02 Mar 2010 07:12:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[comportament social]]></category>
		<category><![CDATA[frica]]></category>
		<category><![CDATA[manipularea maselor]]></category>
		<category><![CDATA[meteoritul Apophis]]></category>
		<category><![CDATA[modificarea relaţiilor interumane]]></category>
		<category><![CDATA[reactii irationale]]></category>
		<category><![CDATA[sfarsit apocaliptic]]></category>
		<category><![CDATA[teama]]></category>
		<category><![CDATA[teama de un sfarsit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2545</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/o-piatra-pe-cer"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://img.businesscover.ro/apophis-20071114-browse-281x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="Meteoritul apophis" /></a> [Învăţătorule] care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia? (Matei 24:3)
Vacanţa de Crăciun a anului 2004 a adus vestea unui cadou pe cât de interesant din punct de vedere ştiinţific, pe atât de nedorit pentru umanitate. Cercetători americani şi italieni au observat practic simultan un corp ceresc nou, a cărui traiectorie, în urma măsurătorilor, a fost stabilită ca potenţial intersectabilă cu Pământul. Asteroidul, cu un diametru de 320 de metri, avea o şansă din 200 să ne arate pe viu cum au dispărut dinozaurii. Cercetările ulterioare ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/o-piatra-pe-cer/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>INTRODUCERE ÎN CONSILIEREA PERSOANELOR VÂRSTNICE</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/introducere-in-consilierea-persoanelor-varstnice</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/introducere-in-consilierea-persoanelor-varstnice#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 Jan 2010 15:08:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[consiliere]]></category>
		<category><![CDATA[consilierea batranilor]]></category>
		<category><![CDATA[consilierea persoanelor in varsta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2485</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/introducere-in-consilierea-persoanelor-varstnice"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/comforting_old_person_cropped_crop380w-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="consilierea persoanelor in varsta" title="consilierea persoanelor in varsta" /></a>



Nae Ionescu rostea adesea in fata studentilor o propozitie devenită celebră: “Tineretul are intotdeauna dreptate in sensul latent că tineretul dispune de timpul necesar pentru corectarea propriilor greseli inerente varstei. De aceea tineretea este prin definitie creatoare.” In “Arta de a muri”, Mircea Eliade, intr-un eseu despre tinerete si bătranete afirma că tinerii au simtul trecutului mai acut decat varstnicii.



Trecutul este un element prezent pentru că nu s-au detasat de amintiri. Cereti unui tatar să scrie o carte asupra vietii si ea va contine o mie de pagini, un matur ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/introducere-in-consilierea-persoanelor-varstnice/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tipuri de memorie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tipuri-de-memorie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tipuri-de-memorie#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 28 Jan 2010 07:27:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[memoria]]></category>
		<category><![CDATA[memoria de lunga durata]]></category>
		<category><![CDATA[memoria de scurta durata]]></category>
		<category><![CDATA[memorie senzoriala]]></category>
		<category><![CDATA[memorie temporala]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de memorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2473</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tipuri-de-memorie"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/memorymandad-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="memorie" title="memorie" /></a>


 
Omul are posibilitatea sa intipareasca impresiile produse de obiecte, fenomene care actioneaza asupra analizatorilor, iar procesul psihic care asigura pastrarea experientei lui anterioare este memoria.
Inca in psihologia clasica, incepand cu studiile lui H.Ebbinghaus, M.Mayer si W.Stern, s-a facut constatatre ca functia mnezica are o organizare eterogena, punand in evidenta o diversitate de modalitati si forme de manifestare. 



Pentru delimitarea lor, au fost introduse patru criterii, care-si pastreaza valabilitatea si astazi, si anume:
prezenta sau absenta intentiei si a controlului voluntar;
prezenta sau absenta desprinderii si intelegerii legaturilor specifice intre elementele si ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tipuri-de-memorie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologia Propagandei &#124; Persuasiunea in Marketing si Vanzari</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologia-propagandei-persuasiunea-in-marketing-si-vanzari</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologia-propagandei-persuasiunea-in-marketing-si-vanzari#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 26 Jan 2010 14:27:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2452</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologia-propagandei-persuasiunea-in-marketing-si-vanzari"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/images_16-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologie persuasiune" title="psihologie persuasiune" /></a>Persuasiunea in Marketing si Vanzari




Persuasiunea, din punctul de vedere al dictionarului de psihologie,Larousse, persuasiunea semnifica, “actiunea exercitata asupra cuiva in scopul de a-l determina sa creada sau sa faca ceva. Persuasiunea este folosita zi de zi de educatorul care sugereaza cu abilitate o anumita conduita, de medicul care isi linisteste pacientul sau de comerciantul care vrea sa vanda un nou produs. Unul din mijloacele de persuasiune utilizate in comert este oferirea unei mostre.



Pentru promotor este vorba de a-ti “apuca un deget”: cerand putin (utilizarea gratuita a noului produs), el spera ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologia-propagandei-persuasiunea-in-marketing-si-vanzari/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Atitudinea fata de diferitele forme de devianta sexuala in trecut si in prezent</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/atitudinea-fata-de-diferitele-forme-de-devianta-sexuala-in-trecut-si-in-prezent</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/atitudinea-fata-de-diferitele-forme-de-devianta-sexuala-in-trecut-si-in-prezent#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 26 Jan 2010 07:23:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Atitudinea fata de diferitele forme de devianta sexuala in trecut si in prezent]]></category>
		<category><![CDATA[homosexualitate]]></category>
		<category><![CDATA[prostitutie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia sexualitatii]]></category>
		<category><![CDATA[sexualitate]]></category>
		<category><![CDATA[viol]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2443</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/atitudinea-fata-de-diferitele-forme-de-devianta-sexuala-in-trecut-si-in-prezent"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/prostitution-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="prostitutie" title="prostitutie" /></a>



Intreaga istorie a sexualitatii umane a cunoscut o serie de forme de exprimare a instinctului sexual, forme ce nu au un caracter unitar sau omogen, ci poseda o mare variabilitate si diversitate, in functie de traditii, moravuri, obiceiuri, reguli scrise sau nescrise etc. Astfel, neexistand doar un singur model cultural al sexualitatii umane, nu se pot judeca &#8220;abaterile&#8221; sau formele de &#8220;devianta&#8221;. De aceea se afirma ca ceea ce intr-o anumita societate poarta eticheta de deviant, in alte societati sau perioade istorice este definit ca un fenomen normal.



Spre ex. Intr-un ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/atitudinea-fata-de-diferitele-forme-de-devianta-sexuala-in-trecut-si-in-prezent/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Inteligenta la nivelul activitatii mintale</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/inteligenta-la-nivelul-activitatii-mintale</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/inteligenta-la-nivelul-activitatii-mintale#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 Jan 2010 14:40:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[intelectul]]></category>
		<category><![CDATA[inteligenta]]></category>
		<category><![CDATA[Inteligenta la nivelul activitatii mintale]]></category>
		<category><![CDATA[neuropsihologiei]]></category>
		<category><![CDATA[piaget]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie genetica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologiei cognitive]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2438</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/inteligenta-la-nivelul-activitatii-mintale"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/competitive_intelligence-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="inteligenta" title="inteligenta" /></a>



Termenul de &#60; INTELIGENTA &#62; provine de la latinescul INTELLIGERE, care inseamna a relationa, a organiza sau de la INTERLEGERE, care presupune stabilirea de relatii intre relatii.
Chiar terminologia sugereaza faptul ca inteligenta depaseste gandirea care se limiteaza la stabilirea relatiilor dintre insusirile esentiale ale obiectivelor si fenomenelor si nu a relatiilor intre relatii.



Cat de complexa este aceasta latura a personalitatii reiese din modul ei de abordare in istoria filozofiei si psihologiei.Parerile fata de inteligenta au oscilat de la acceptarea si sublinierea rolului ei in cunoastere, pana la diminuarea semnificatiei ei ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/inteligenta-la-nivelul-activitatii-mintale/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Motivatia</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/motivatia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/motivatia#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2010 23:49:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Adaugaţi etichetă nouă]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea personalitatii]]></category>
		<category><![CDATA[Homeostazia]]></category>
		<category><![CDATA[motivatie]]></category>
		<category><![CDATA[motivational]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[piramida nevoilor umane]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2429</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/motivatia"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/motivation-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="motivatie" title="motivatie" /></a>Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este motivatia, fiind primul lor element cronologic.




A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce&#8221; inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in miscare).



Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/motivatia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>FACTORII PSIHOLOGICI IMPLICATI IN STIMULAREA CREATIVITATII MANAGERIALE</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-implicati-in-stimularea-creativitatii-manageriale</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-implicati-in-stimularea-creativitatii-manageriale#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2010 07:07:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[act creativ]]></category>
		<category><![CDATA[blocaje ale creativitatii]]></category>
		<category><![CDATA[comportament creator]]></category>
		<category><![CDATA[creativitate]]></category>
		<category><![CDATA[creativitate manageriala]]></category>
		<category><![CDATA[factori care stimuleaza creativitatea]]></category>
		<category><![CDATA[factori cognitivi]]></category>
		<category><![CDATA[factori psihologici]]></category>
		<category><![CDATA[FACTORII PSIHOLOGICI IMPLICATI IN STIMULAREA CREATIVITATII MANAGERIALE]]></category>
		<category><![CDATA[Hilaroterapia]]></category>
		<category><![CDATA[Metode destinate personalitatii creatoare]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[stimularea creativitatii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2419</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-implicati-in-stimularea-creativitatii-manageriale"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.theupc.ca/images/email/bulb.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="creativitate manageriala" /></a>



Metode de stimulare a creativitatii
Se considera ,ca folosind miljoacele adecvate, la orice fiinta umana normala(Q.I.=90) se poate dezvolta macar un minim de creativitate. De aici rezulta ca orice persoana creativa trebiue sa beneficieze de miljoace generale si speciale de stimulare a creativitatii.



Criteriul folosit pentru a diferentia metodele de educare a creativitatii il constituie destinatarul caruia i se adreseaza, prepodernt, metodele respective si care, in principal, sunt personalitatea sau produsul creativ.
Educatia creativitatii presupune un moment initial,si anume autoeducatia ei, adica efortul si motivatia fiecarei personae de a-si exersa si dezvolta deschiderea ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-implicati-in-stimularea-creativitatii-manageriale/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Factorii psihologici care pot bloca stimularea creativitatii manageriale</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-care-pot-bloca-stimularea-creativitatii-manageriale</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-care-pot-bloca-stimularea-creativitatii-manageriale#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 20 Jan 2010 13:54:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[blocaje culturale]]></category>
		<category><![CDATA[blocaje emotionale]]></category>
		<category><![CDATA[blocajele creativitatii]]></category>
		<category><![CDATA[creativitate]]></category>
		<category><![CDATA[creativitatea]]></category>
		<category><![CDATA[factori psihologici]]></category>
		<category><![CDATA[Factorii psihologici care pot bloca stimularea creativitatii manageriale]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2413</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-care-pot-bloca-stimularea-creativitatii-manageriale"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/creamindlklgmew-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="blocarea creativitatii" title="blocarea creativitatii" /></a>



Identificarea creativitatii este o premisa pentru anticiparea actiunii de educare a ei. Factorii inhibanti pentru creativitate pot fi diferentiati pentru toate cele patru fatete de fond ale creativitatii: personalitate, proces, produs, climat creativitate. Unele blocaje, prin reversul lor se pot transforma in stimulenti.



Factorii care pot bloca creativitatea, pot fi:
Blocajele culturale(A.Cosmovici,1996,E.P.Torance,1971)
Conformismul:se refera la dorinta oamenilor ca toti cetatenii sa se poata sa gandeasca la fel. Cei cu idei si comportamente neobisnuite sunt dezaprobati si priviti cu suspiciune,atitudine care ii descurajeaza si implicit ii inhiba atitudinele creative;
Influenta nefasta a prejudecatilor existente la ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-care-pot-bloca-stimularea-creativitatii-manageriale/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/fenomene-psihosociologice-ale-mediului-privativ-de-libertate</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/fenomene-psihosociologice-ale-mediului-privativ-de-libertate#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 19 Jan 2010 07:12:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE]]></category>
		<category><![CDATA[Fenomenul de prizonizare si deprizonizare]]></category>
		<category><![CDATA[penitenciar]]></category>
		<category><![CDATA[Perceptia detinutului asupra pedepsei si a mediului privativ]]></category>
		<category><![CDATA[Privarea de libertate]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[psiho–sociale]]></category>
		<category><![CDATA[Relatiile interpersonale]]></category>
		<category><![CDATA[sinucideri]]></category>
		<category><![CDATA[socul încarcerarii.]]></category>
		<category><![CDATA[structura sa psihologica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2390</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/fenomene-psihosociologice-ale-mediului-privativ-de-libertate"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/prison-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="penitenciar psihologie" title="penitenciar psihologie" /></a>



Cunostintele privind fenomenele psiho–sociale ce pot surveni în conditiile mediului privativ sunt necesare, deoarece institutia specializata în executarea sanctiunilor privative de libertate se deosebeste prin profilul sau psiho-social de oricare alta institutie sau grupare organizata de oameni.
Venirea individului în penitenciar nu este urmarea unui act propriu de viata sau a unei obligatii cetatenesti (cum este cazul internarii într-un spital sau efectuarea stagiului militar), ci reprezinta o forma de sanctionare aplicata de societate individului care s-a abatut de la normele ei morale si juridice.
Odata cu intrarea în penitenciar individul resimte, într-o ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/fenomene-psihosociologice-ale-mediului-privativ-de-libertate/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Impactul mediilor asupra tinerilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/impactul-mediilor-asupra-tinerilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/impactul-mediilor-asupra-tinerilor#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 18 Jan 2010 12:01:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[efectele violentei]]></category>
		<category><![CDATA[efectele violentei asupra tinerilor]]></category>
		<category><![CDATA[Impactul medilor asupra tinerilor]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in media]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in muzica]]></category>
		<category><![CDATA[violenta la tv]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2383</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/impactul-mediilor-asupra-tinerilor"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/clip_image002-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="efectele violentei din media" title="efectele violentei din media" /></a>Foarte multe studii dovedesc efectul negativ al violentei si al distractiei.




In 15 noiembrie 2002 ziarul “EL PAIS” din Spania examina violenta si diversele medii sociale. Aducea la cunostinta un comunicat din partea guvernului francez in care se semnala ca transmiterea programelor care contin violenta pot afecta grav comportamentul adolescentilor. De aceea se recomanda ca programele care contin in cadrul lor violenta sau pornografie sa nu fie transmise decat dupa ora 22:30.



Acel comunicat de asemenea prezenta niste criterii foarte stricte ptr delimitarea filmelor. O analiza de 102 filme prezentate in 4 ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/impactul-mediilor-asupra-tinerilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor III</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-tehnici-de-manipulare-a-consecintelor-a-metode-de-crestere-a-comportamentului-citeste-mai-mult-b-metode-de-st</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-tehnici-de-manipulare-a-consecintelor-a-metode-de-crestere-a-comportamentului-citeste-mai-mult-b-metode-de-st#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 02 Dec 2009 08:07:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[cognitiv comportamental]]></category>
		<category><![CDATA[paradigma comportamentala]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru vata cristina]]></category>
		<category><![CDATA[tehnici de manipulare]]></category>
		<category><![CDATA[terapie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2283</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-tehnici-de-manipulare-a-consecintelor-a-metode-de-crestere-a-comportamentului-citeste-mai-mult-b-metode-de-st"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor
Tehnici de manipulare a consecintelor:
A.    Metode de crestere a comportamentului &#8211; citeste mai mult
B.    Metode de stingere a comportamentului &#8211; citeste mai mult
B. Metode de reducere a comportamentului
B. a. Stingerea/Extinctia: copilul nu primeste nici o recompensa pentru comportamentul indezirabil, adica, se opreste intarirea de genul aprobarii sau a atentiei. Succesul stingerii consta in eliminarea comportamentului din repertoriul copilului. Este o procedura prin care intarirea care urma comportamentului operant este eliminata. Trebuie sa fim atenti ca intarirea sa nu fie de fapt alta ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-tehnici-de-manipulare-a-consecintelor-a-metode-de-crestere-a-comportamentului-citeste-mai-mult-b-metode-de-st/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor II</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-ii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-ii#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Nov 2009 23:22:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[cognitiv comportamental]]></category>
		<category><![CDATA[paradigma comportamentala]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru vata cristina]]></category>
		<category><![CDATA[shaping]]></category>
		<category><![CDATA[Tehnica Premarck]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2281</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-ii"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor
Tehnici de manipulare a consecintelor:
A.    Metode de crestere a comportamentului &#8211; citeste mai mult
B.    Metode de stingere a comportamentului &#8211; citeste mai mult
A. a. Intarirea pozitiva (recompensa): implica prezentarea stimulilor (un obiect sau un eveniment recompensa) imediat dupa efectuarea comportamentului, fapt care creste probabilitatea reluarii acestui comportament in viitor. Astfel, se genereaza principiul conform caruia comportamentul depinde de consecintele sale.
Structura cognitiva creata este: “Daca fac comportamentul X, voi primi ceva bun.”
Se aplica cand:
1.    un nou comportament urmeaza sa fie incorporat in repertoriul ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-ii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Nov 2009 23:19:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[cognitiv comportamental]]></category>
		<category><![CDATA[consilierea copiilor]]></category>
		<category><![CDATA[neurofiziologic]]></category>
		<category><![CDATA[paradigma comportamentala]]></category>
		<category><![CDATA[paradigmei cognitive]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[terapia copiilor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2279</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor
Dr. Cristina Vậţă
Medic primar psihiatru
Centrul medical universitar Interservisan Cluj-Napoca
PARADIGMA COMPORTAMENTALA PRIN PRISMA PSIHOLOGIEI COGNITIVE
Conform paradigmei cognitive nivelele neurofiziologic, cognitiv, comportamental si subiectiv se influenteaza si se “construiesc” sau determina reciproc.
Asa cum executam un comportament pentru ca avem anumite structuri cognitive, constiente sau nu, care determina acel comportament, si comportamentele noastre determina aparitia unor structuri cognitive.
Aceasta este ideea pe care trebuie sa o avem in vedere cand vorbim de tehnicile comportamentale.
Interventia la nivel comportamental are in vedere urmatoarele:
I. Orice comportament este determinat de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Singur, dar nu insingurat</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/singur-dar-nu-insingurat</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/singur-dar-nu-insingurat#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 23 Nov 2009 18:22:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[individul]]></category>
		<category><![CDATA[relatii]]></category>
		<category><![CDATA[solitudinea]]></category>
		<category><![CDATA[timp personal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2248</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/singur-dar-nu-insingurat"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/meditation_image1-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="solitudinea" title="solitudinea" /></a>Solitudinea: Singur, dar nu insingurat

Undeva, societatea a pierdut din vedere valoarea solitudinii. Si totusi, sa ajungi sa te cunosti prin solitudine e cheia catre imbogatirea vietii si relatiilor. Societatea noastra e atat de ancorata in atasament si implicare, in &#8216;ocupare&#8217;, incat timpul petrecut singur a fost pierdut..
Toti experimentam singuratatea absoluta in pantecul matern dar, din pacate, suntem prea tineri pentru a o aprecia. Odata ce ne nastem in aceasta lume agitata, cu informatii permanente, cu obligatii sociale nesfarsite, sansa de a gasi si de a aprecia darul singuratatii este mult ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/singur-dar-nu-insingurat/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Convingerea ca vom reusi</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/convingerea-ca-vom-reusi</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/convingerea-ca-vom-reusi#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 09 Nov 2009 16:40:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[comportamentul uman]]></category>
		<category><![CDATA[convingerea]]></category>
		<category><![CDATA[motivarea]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia reusitei]]></category>
		<category><![CDATA[starea de spirit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2226</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/convingerea-ca-vom-reusi"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/istock_000004760003xsmall1-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="convingerea" title="convingerea" /></a>Comportamentul uman este rezultatul starii in care ne aflam. 

Cei mai multi oameni intreprind prea putine actiuni constiente pentru a-si dirija starile. Se trezesc din somn prost dispusi sau se trezesc plini de energie. Se simt bine, au o stare buna totul e frumos, oamenii le plac, viata merita traita, etc. Au o stare proasta toata lumea are ceva cu ei, nimic nu le iese, totul e impotiva lor.  In general intorsaturile bune ii inalta si cele rele ii darama. Diferenta majora intre cei care reusesc si care nu reusesc ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/convingerea-ca-vom-reusi/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>FRICA in psihologia femeilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/frica-in-psihologia-femeilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/frica-in-psihologia-femeilor#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 29 Oct 2009 12:54:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[fobia]]></category>
		<category><![CDATA[frica]]></category>
		<category><![CDATA[frica de succes]]></category>
		<category><![CDATA[frica de viol]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia femeii]]></category>
		<category><![CDATA[supunere]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2171</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/frica-in-psihologia-femeilor"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/frica-femeilor-300x254.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="frica-femeilor" title="frica-femeilor" /></a>Femeile se tem de diferite lucruri si se tem intr-o maniera diferita fata de barbati. Diferenta poate fi rezultatul istoriei diferite a celor doua sexe. Femeile au fost intotdeauna infatisate in literatura si chiar in mitologie ca fiind supuse si pasive &#8211; iar feminitatea a fost considerat un gen doar alaturat barbatilor. Istoria invaluie personalitatea femeilor si creeaza astfel un subconstient feminin, exclusiv al lor.
In orice caz, desi locul lor in istorie a avut atatea efecte asupra fricilor generalizate ale femeilor, experientele personale trebuie, de asemenea, sa fie luate in ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/frica-in-psihologia-femeilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Emisfera stanga vs. emisfera dreapta</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/emisfera-stanga-vs-emisfera-dreapta</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/emisfera-stanga-vs-emisfera-dreapta#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 Oct 2009 15:10:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[dominanta]]></category>
		<category><![CDATA[emisfere cerebrale]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie pozitiva]]></category>
		<category><![CDATA[Roger Sperry]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2164</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/emisfera-stanga-vs-emisfera-dreapta"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/did_you_know_620x310-620x310-300x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="emisfera dreapta vs. emisfera stanga" title="emisfera dreapta vs. emisfera stanga" /></a>Sa intelegem cat este mit si cat este realitate despre dominanta uneia dintre emisfere.

Ai auzit oamenii spunand  ca tind sa foloseasca mai mult emisfera dreapta sau pe cea stanga a creierului? De la carti pana la programe Tv, ai auzit probabil aceasta fraza mentionata de nenumarate dati sau poate ca ai facut chiar tu un test online pentru a afla in ce categorie te incadrezi.
Care este teoria legata de emisfera dreapta, respectiv  emisfera stanga?
Potrivit teoriei dominantei uneia dintre emisferele cerebrale, fiecare parte a creierului controleaza diferite tipuri de gandire. In ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/emisfera-stanga-vs-emisfera-dreapta/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tehnici de persuasiune</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tehnici-de-persuasiune</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tehnici-de-persuasiune#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2009 11:19:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[nevoi sociale]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie sociala]]></category>
		<category><![CDATA[tehnici de persuasiune]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2157</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tehnici-de-persuasiune"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/advertising-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="persuasiune" title="persuasiune" /></a>Persuasiunea in viata de zi cu zi

Ne confruntam zilnic cu persuaniunea, intr-un mod sau altul. Comerciantii de produse alimentare doresc sa le incercam cele mai noi produsele, in timp ce studiourile de filme vor  sa le vedem ultimele blockbuster-uri.  Deoarece persuasiunea este o componenta generalizata a vietilor noastre, ne va fi mai usor sa observam modul in care surse externe ne influenteaza.
Avand in vedere importanta influentarii, tehnicile de persuasiune au fost studiate si observate din timpuri stravechi, insa psihologii au inceput sa efectuez studii propriu-zise asupra acestor tehnici undeva la ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tehnici-de-persuasiune/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De ce visam? Topul teoriilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/de-ce-visam-topul-teoriilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/de-ce-visam-topul-teoriilor#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 23 Oct 2009 15:46:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[interpretarea viselor]]></category>
		<category><![CDATA[teorii despre vise]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2142</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/de-ce-visam-topul-teoriilor"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/sleeping-smile-pillow-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="visele " title="visele " /></a>Visele au fascinat filosofii de mii de ani, dar abia recent au devenit visele subiectul unei cercetarii empirice si a unor studii stiintifice concentrate. Este foarte probabil sa te fi trezit des incercand sa rezolvi misterul din continutul visului tau, sau poate ca te-ai intrebat de ce visezi, in primul rand&#8230;

Sa incepem prin a raspunde la o intrebare de baza -  Ce este un vis? Visul include suma imaginilor, gandurilor si emotiilor experimentate in timpul somnului. Visele pot fi extraordinar de intense sau foarte vagi.; incarcate de emotii pozitive sau ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/de-ce-visam-topul-teoriilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Caracteristicile celor opt tipuri de temperament</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/caracteristicile-celor-opt-tipuri-de-temperament</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/caracteristicile-celor-opt-tipuri-de-temperament#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 14 Oct 2009 14:47:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[amorfi]]></category>
		<category><![CDATA[apatici]]></category>
		<category><![CDATA[caracteristici]]></category>
		<category><![CDATA[colerici]]></category>
		<category><![CDATA[flegmatici]]></category>
		<category><![CDATA[nervosi]]></category>
		<category><![CDATA[pasionati]]></category>
		<category><![CDATA[sangvinici]]></category>
		<category><![CDATA[sentimentali]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de comportament]]></category>
		<category><![CDATA[valori dominante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2106</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/caracteristicile-celor-opt-tipuri-de-temperament"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/1865-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="tipuri de temperament" title="tipuri de temperament" /></a>Dintre trasaturile de personalitate, cele mai accesibile, cele mai usor de observat si de caracterizat sunt cele temperamentale. Aceste trasaturi sunt innascute, nu implica responsabilitatea individului, neconditionand valoarea acestuia din punct de vedere moral, cultural sau profesional, dar se constituie in premise in devenirea social-morala a omului. Ele se manifesta de la cea mai frageda varsta si se mentin toata viata.




 Pasionati (EAS) – Indivizi ambitiosi, care se realizeaza. Tensiune extrema a personalitatii. Activitate concentrata asupra unui scop unic.
Dominatori, apti din nastere pentru a comanda. Stiu sa-si indeplineasca – si ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/caracteristicile-celor-opt-tipuri-de-temperament/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Voteaza E-psiho</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/voteaza-e-psiho</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/voteaza-e-psiho#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Oct 2009 23:56:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2100</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/voteaza-e-psiho"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>E-psiho participa la RONEWMEDIA 4.0 -  VOTEAZA-L
Apasa pe linkul de mai jos, selecteaza-l din lista si voteaza!!! 
http://ronewmedia.ro/vot/rowebdesign
Iti multumim !!!
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/voteaza-e-psiho/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>3 cele mai revelatorii experimente de psihologie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/3-cele-mai-revelatorii-experimente-de-psihologie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/3-cele-mai-revelatorii-experimente-de-psihologie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Oct 2009 16:26:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[capacitatea umana de cruzime]]></category>
		<category><![CDATA[experimente de psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologi]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia umana]]></category>
		<category><![CDATA[Puterea corupe]]></category>
		<category><![CDATA[Teoria identitatii sociale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2095</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/3-cele-mai-revelatorii-experimente-de-psihologie"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/jail-293x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="experiment psihologic" title="experiment psihologic" /></a>Psihologia reprezinta studiul mintii umane si a proceselor mentale in relatie cu comportamentul uman si natura umana. Datorita subiectului pe care il trateaza, psihologia nu este considerata o stiinta empirica, desi psihologii fac experimente si isi publica rezultatele in reviste de specialitate. Unele dintre experimentele pe care psihologii le-au condus de-a lungul anilor au relevat anumite lucruri despre modul in care oamenii gandesc si se comporta, lucruri nu tocmai de dorit, dar care ne ajuta cel putin sa ne pastram o doza de modestie. Este si asta de apreciat.

1. Teoria ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/3-cele-mai-revelatorii-experimente-de-psihologie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Frumusetea &#8211; cat de departe poti ajunge ca sa o obtii</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/frumusetea-cat-de-departe-poti-ajunge-ca-sa-o-obtii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/frumusetea-cat-de-departe-poti-ajunge-ca-sa-o-obtii#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 11 Oct 2009 09:56:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[aspect fizic]]></category>
		<category><![CDATA[chirurgie reparatorie]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[frumusetea]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2067</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/frumusetea-cat-de-departe-poti-ajunge-ca-sa-o-obtii"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/model-01-300x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="frumusetea" title="frumusetea" /></a>Se spunea pana nu demult ca frumusetea este o carte de vizita in alb pe care natura o da alesilor sai. Epoca moderna insa a luat in consideratie si pe cei defavorizati de natura intr-ale fizicului.
Preocuparea fata de corp este legata de preocuparea pentru imagine si cand spunem imagine ne referim strict la ceea ce numim atractivitate fizica, deoarece &#8220;charisma&#8221; si alte atribute de acest tip sovaie spre un farmec dincolo de fizic&#8230;




Conceptul modern vizavi de aceasta preocupare spune ca e normal ca si natura, gresind, sa poate fi corectata. ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/frumusetea-cat-de-departe-poti-ajunge-ca-sa-o-obtii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sange donat pentru pacientii cronici la conferinta organizata de Tarus Media</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/sange-donat-pentru-pacientii-cronici-la-conferinta-organizata-de-tarus-media</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/sange-donat-pentru-pacientii-cronici-la-conferinta-organizata-de-tarus-media#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Oct 2009 09:11:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[boli cronice]]></category>
		<category><![CDATA[Chronic Disease and Health Management 2009]]></category>
		<category><![CDATA[tarus media]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2048</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/sange-donat-pentru-pacientii-cronici-la-conferinta-organizata-de-tarus-media"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/dsc_0122-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="tarus media" title="tarus media" /></a>Specialisti in sanatate, romani si straini, au donat sange la Palatul Parlamentului in cadrul campaniei initiate de Tarus Media impreuna cu Institutul National de hematologie transfuzionala „Prof.dr. C.T. Nicolau”




Bucuresti, 9 octombrie.
Peste 200 de medici, farmacisti si asistenţi medicali au participat la prima conferinţa internaţională din România dedicată Managementului Bolilor Cronice, care a avut loc la Palatul Parlamentului, in perioada 7 8 octombrie ac. Evenimentul a fost organizat de TARUS MEDIA.



In cadrul evenimentului s-au incheiat parteneriate strategice multiple intre institutii romanesti si organizatii international ca HOPE, Federatia Internationala a Spitalelor, benefice ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/sange-donat-pentru-pacientii-cronici-la-conferinta-organizata-de-tarus-media/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Studiile arata ca este Ok sa nu-ti impartasesti sentimentele dupa experiente traumatizante</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/studiile-arata-ca-este-ok-sa-nu-ti-impartasesti-sentimentele-dupa-experiente-traumatizante</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/studiile-arata-ca-este-ok-sa-nu-ti-impartasesti-sentimentele-dupa-experiente-traumatizante#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Oct 2009 16:04:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[experiente traumatizante]]></category>
		<category><![CDATA[exprimarea emotiilor]]></category>
		<category><![CDATA[studiu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2007</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/studiile-arata-ca-este-ok-sa-nu-ti-impartasesti-sentimentele-dupa-experiente-traumatizante"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/xnyr211_full-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Studiile arata ca este Ok sa nu-ti impartasesti sentimentele dupa experiente traumatizante." title="Studiile arata ca este Ok sa nu-ti impartasesti sentimentele dupa experiente traumatizante." /></a>Dupa un eveniment traumatizant, oamenii sunt adesea incurajati sa vorbeasca despre ce s-a intamplat si sa-si impartaseasca experientele si emotiile traite. Expertii sugereaza adesea ca a tine aceste sentimente inauntrul tau poate conduce pe parcurs la probleme de ordin mintal sau emotional. Potrivit unui studiu, este in regula sa nu vorbesti despre sentimentele traite in cazul unor evenimente traumatizante sau stresante.

Studiul s-a concentrat asupra unor indivizi ce au fost expusi la o trauma colectiva, dar nu au experimentat direct pierderea unui prieten sau a unui membru al familiei &#8211; mai ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/studiile-arata-ca-este-ok-sa-nu-ti-impartasesti-sentimentele-dupa-experiente-traumatizante/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mic dictionar de psihologie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/mic-dictionar-de-psihologie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/mic-dictionar-de-psihologie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2009 11:41:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Dictionar]]></category>
		<category><![CDATA[termeni de psihologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1987</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/mic-dictionar-de-psihologie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/dictionary-150x150.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Mic dictionar de psihologie" title="Mic dictionar de psihologie" /></a>



Act ratat – fapt al vietii cotidiene, in general lipsit de importanta, care survine pe neasteptate, accidental, in comportamentul normal al unei persoane. Aceste acte sunt: lapsusurile, uitarea. In psihanaliza acestea au un sens latant si analizate pot releva anumite complexe ale persoanei.




Afazie – alterare patologica a limbajului. Este vorba nu de pierderea vorbirii ci cu o perturbare a capacitatii de utilizare a regulilor prin care se produc si se inteleg  mesajele verbale.
Agarofobie – teama nejustificata  pe care unele persoane o traiesc atunci cand se gasesc in locuri publice, in ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/mic-dictionar-de-psihologie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Meloterapia</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/meloterapia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/meloterapia#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 26 Sep 2009 18:40:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[anxietatea]]></category>
		<category><![CDATA[ergoterapia]]></category>
		<category><![CDATA[meloterapia]]></category>
		<category><![CDATA[muzica si psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[psihicul uman]]></category>
		<category><![CDATA[terapia prin muzica]]></category>
		<category><![CDATA[terapie]]></category>
		<category><![CDATA[terapii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1903</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/meloterapia"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/facts-about-music-therapy-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="meloterapie" title="" /></a>Meloterapia , terapia prin muzica, o alternativa la indemana oricui 
Datorita influentelor sonore armonioase, terapia prin muzica este folositoare in special pentru calmarea starilor de nervozitate si pentru calmarea emotiilor. Cu ajutorul meloterapiei pot fi tratate starile depresive,anxietatea generalizata, patologia asociata cu stressul, surmenajul intelectual ori simptomele psihice associate unei afectiuni dureroase cronice.

Spre exemplu, in antichitate, soldatilor li se aplicau tratamente sonore pentru indepartarea anxietatii , a fricii sau a emotiilor.Pe acelasi principiu se merge si in cazul bebelusilor care, in momentul in care devin nelinistiti, poti fi calmati de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/meloterapia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce e mai important?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/ce-e-mai-important</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/ce-e-mai-important#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2009 01:18:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1890</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/ce-e-mai-important"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Ajuta-ne sa aflam ce este cel mai important de dezbatut. Pe care dintre aceste subiecte aveam nevoie de informare de specialitate?
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/ce-e-mai-important/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>VIOLENŢA ÎN FAMILIE</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/violenta-in-familie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/violenta-in-familie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 18:05:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[agresivitate]]></category>
		<category><![CDATA[comportament deviant]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog rodica lupitu]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in familie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1882</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/violenta-in-familie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/getimagedo-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="violenta in familie" title="" /></a>Potrivit Legii nr. 217 din 22 mai 2003, violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru al aceleiaşi familii care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.




Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.
Prin membru de familie se înţelege:
a)  soţul;
b)  ruda apropiată, astfel cum este definită de art. 149 Cod penal
- adolescenţii şi descendenţii:
- fraţii şi surorile şi copiii acestora;
- persoanele devenite prin înfiere, potrivit legii.



Tipuri de violenţă:
- violenţa fizică activă &#8211; ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/violenta-in-familie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cat de importante sunt hainele pentru imaginea noastra de sine?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cat-de-importante-sunt-hainele-pentru-imaginea-noastra-de-sine</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cat-de-importante-sunt-hainele-pentru-imaginea-noastra-de-sine#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 17:58:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[atitudine]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[imbracamintea]]></category>
		<category><![CDATA[starea de spirit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1880</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cat-de-importante-sunt-hainele-pentru-imaginea-noastra-de-sine"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/dianne-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Cat de importante sunt hainele pentru imaginea noastra de sine?" title="Cat de importante sunt hainele pentru imaginea noastra de sine?" /></a>Hainele ofera identitate si afecteaza starea de spirit.
Hainele pe care le poarta oamenii le pot afecta starea de spirit si modul in care acestia se identifica cu sine. In plus, barbatii si femeile vad hainele intr-un mod diferit.
Hainele nu functioneaza doar ca un strat protector contra vremii. Felul in care o persoana se imbraca poate afecta imaginea sa de sine si totodata modul in care ceilalti ii trateaza.

Intarind increderea in sine cu ajutorul hainelor.
Oare chiar afecteaza ceea ce poarta o persoana starea sa de spirit? Jaycee Fox este de parere ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cat-de-importante-sunt-hainele-pentru-imaginea-noastra-de-sine/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Forme particulare ale comportamentului deviant.</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 17:53:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[agresivitate]]></category>
		<category><![CDATA[comportament deviant]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in familie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1877</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/stockxpertcom_id378224_jpg_e712c0ecb7f68b73b42ef7690eb15515_article-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="comportament agresiv" title="" /></a> Comportamentul deviant &#8211; Forme particulare ale comportamentului deviant.
A. Conduita deviantă de simulare  - reprezintă o formă particulară şi, în acelaşi timp, specifică de manifestare a dezadoptării sociale. Această formă de exprimare a devianţei, situată la limita dintre normal şi patologic, tinde să scoată în relief patologicul, din punct de vedere somatic sau neuropsihic.
Simularea foloseşte predominant forme subiective de exprimare pornite uneori dintr-o necesitate instinctuală.
Virgil Tiberiu Dragomirescu, doctor în medicină legală în lucrarea sa „Psihologia comportamentului deviant” face distincţia celor trei categorii particulare :
-    simularea preventivă
-    simulară contaminativă
-    forma de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Comportament deviant</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 08:33:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[comportament deviant]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog rodica lupitu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia comportamentului]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in familie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1873</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Ca obiect al psihologiei – comportamentul reprezintă reacţia globală (glandulară, motorie, verbală, afectivă) – a unei persoane într-o împrejurare dată.
Prin această reacţie totală organismul uman răspunde la o situaţie trăită în funcţie  de stimulările mediului şi de tensiunile sale interne .
Sistemul specific de referinţă  pentru comportamentul  uman îl reprezintă  situaţia sau contextul social la care orice persoană răspunde prin acte, mişcări şi gesturi vizibile, observabile, în strânsă corelaţie atât cu particularităţile situaţiei, cât şi cu particularităţile şi trăsăturile personalităţii sale.
O trăsătură  este definită de Brody (1988)  ca fiind „o entitate ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Barbatii si femeile chiar gandesc in mod diferit</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/barbatii-si-femeile-chiar-gandesc-in-mod-diferit</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/barbatii-si-femeile-chiar-gandesc-in-mod-diferit#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 14:50:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[cum gandesc barbatii]]></category>
		<category><![CDATA[cum gandesc femeile]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia barbatului]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia femeii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1798</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/barbatii-si-femeile-chiar-gandesc-in-mod-diferit"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/manbrain-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Cum gandesc barbatii" title="Cum gandesc barbatii" /></a>Barbatii si femeile chiar gandesc in mod diferit. Folosesc parti diferite ale creierului pentru a realiza aceleasi sarcini.&#160;&#160;&#160; Dupa numeroase glume si studii privind diferentele in gandire si abordare dintre barbati si femei, o echipa de cercetatori de la Universitatea Alberta din Canada vine sa lamureasca o data pentru totdeauna marea dilema a sexelor.
Noul studiu a aratat ca barbatii si femeile folosesc parti diferite ale creierului pentru a realiza aceleasi sarcini.
&#8220;Rezultatele au fost evidente&#8221;, a spus Emily Bell, unul dintre autorii studiului. &#8220;Uneori, barbatii si femeile indeplineau aceleasi sarcini si ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/barbatii-si-femeile-chiar-gandesc-in-mod-diferit/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Care este cel mai important organ sexual?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/care-este-cel-mai-important-organ-sexual</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/care-este-cel-mai-important-organ-sexual#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 01 Sep 2009 17:59:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[mintea]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia seductiei]]></category>
		<category><![CDATA[sexualitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1525</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/care-este-cel-mai-important-organ-sexual"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/s2ziarecom-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia seductiei" title="psihologia seductiei" /></a>Cel mai important organ sexual al omului, contrar asteptarilor curente, este creierul. Fara informatiile stocate la acest nivel in urma unui proces de invatare nici un stimul nu poate fi excitant. Odata ce un element (circumstanta) este asociat la un moment dat cu o conotatie sexuala (excitanta), toate elementele din clasa acestuia vor deveni excitante.

]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/care-este-cel-mai-important-organ-sexual/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>INDICATIILE SI APLICATIILE CLINCE ALE TERAPIEI COGNITIV COMPORTAMENTALE – O SINTEZA A PRINCIPALELOR DATE</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/indicatiile-si-aplicatiile-clince-ale-terapiei-cognitiv-comportamentale-%e2%80%93-o-sinteza-a-principalelor-date</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/indicatiile-si-aplicatiile-clince-ale-terapiei-cognitiv-comportamentale-%e2%80%93-o-sinteza-a-principalelor-date#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 28 Aug 2009 09:08:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[cognitiv]]></category>
		<category><![CDATA[INDICATIILE SI APLICATIILE CLINCE ALE TERAPIEI COGNITIV COMPORTAMENTALE – O SINTEZA A PRINCIPALELOR DATE]]></category>
		<category><![CDATA[mediere cognitiva]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1523</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/indicatiile-si-aplicatiile-clince-ale-terapiei-cognitiv-comportamentale-%e2%80%93-o-sinteza-a-principalelor-date"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DR. Cristina Vata
Medic primar psihiatru , Centrul Interservisan Cluj-Napoca
MODELUL TEORETIC
Medierea cognitiva – emotiile si comportamentul sunt mediate cognitiv (sunt influentate nu de evenimente, ci de semnificatiile pe care le acordam acestora);
Afirmatii fundamentale
•    Gandurile (perceptii, descrieri, inferente, evaluari, asteptari, predictii, imagini) influenteaza reactiile emotionale si comportamentale
•    Felul in care gandim poate fi schimbat
Structuri cognitive:
•    Scheme: structuri mentale care contin convingerile, asumptiile, regulile; variaza ca si grad de constientizare, importanta, centralitate, relevanta, permeabilitate, flexibilitate, modificabilitate, ;
•    Convingeri, asumptii, reguli constructive: pot fi verbalizate, pot fi sub control constient, orientate pe scop, flexibile, ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/indicatiile-si-aplicatiile-clince-ale-terapiei-cognitiv-comportamentale-%e2%80%93-o-sinteza-a-principalelor-date/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CUM SĂ DIAGNOSTICĂM DIFERITELE PROFILE  ALE STIMEI DE SINE?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-diagnosticam-diferitele-profile-ale-stimei-de-sine</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-diagnosticam-diferitele-profile-ale-stimei-de-sine#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 26 Aug 2009 07:59:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[stima de sine]]></category>
		<category><![CDATA[stima de sine stabila]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1487</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cum-sa-diagnosticam-diferitele-profile-ale-stimei-de-sine"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/08/stimadesine.bmp" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="stimadesine" title="" /></a>Vă propunem să testaţi atât stima de sine a persoanelor care vă înconjoară, cât şi pe a dvs., în funcţie de reacţiile la patru situaţii-cheie: succese, complimente, eşecuri, critici.
Observaţi (pe un număr suficient de situaţii) răspunsurile în aceste momente, revelatoare ale stabilităţii stimei de sine.

Acest articol nu poate fi preluat fara acordul nostru.
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-diagnosticam-diferitele-profile-ale-stimei-de-sine/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Stima de sine</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/stima_de_sine</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/stima_de_sine#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 26 Aug 2009 07:53:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[increderea in sine]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[stima de sine]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1482</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/stima_de_sine"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/08/self-esteem-2-273x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="stima de sine" title="" /></a>STIMA DE SINE – Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu ceilalti
Dr. Cristina Vâţă
Medic primar psihiatru, Centrul medical Interservisan Cluj-Napoca
Stima de sine se bazeaza pe trei ingrediente :
-    increderea in sine
-    conceptia despre sine
-    iubirea de sine
precum si o bune dozare si relaţie intre ele.
1. IUBIREA DE SINE :
Este neconditionata in ciuda defectelor si a limitarilor, o voce interioara care ne spune ca suntem demni de iubire si respect.




-nu depinde de performanţele noastre
-nu ne fereste de suferinţă si de indecizie
- ne apară de disperare
« ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/stima_de_sine/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologia si Facebook-ul</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologia-si-facebook-ul</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologia-si-facebook-ul#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 25 Aug 2009 18:28:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia social media]]></category>
		<category><![CDATA[psiholoiga facebook-ului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1476</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologia-si-facebook-ul"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/08/facebook-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia si facebook" title="psihologia si facebook" /></a>O noua facultate de la Universitatea Stanford, din inima Silicon Valley si-a  îndreptat atentia spre un nou curs, reprezentand un mix intre cultura modernã si psihologia social media. Asadar, studentii se pregãteasc acum sa afle secretele Facebook-ului si alte aspecte sociale ale web-ului modern.

Psihologia Facebook-ului este inventia profesorului BJ Fogg, un psiholog inovator care a fondat Laboratorul de tehnologie persuasiva din Stanford. Profesorul Fogg spune ca ceea ce a condus la nasterea  acestui proiect este momentul in care a vazut o aplicatie pe Facebook pornind de la zero utilizatori si ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologia-si-facebook-ul/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologia Social Media</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologia-social-media</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologia-social-media#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 25 Aug 2009 18:04:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia social media]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1472</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologia-social-media"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/08/social-media-737634-737730-150x150.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia social media" title="psihologia social media" /></a>Psihologia si Social Media
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologia-social-media/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ID, Ego, Superego</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/id-ego-superego</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/id-ego-superego#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 25 Aug 2009 10:15:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea constiintei]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[id ego superego]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1466</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/id-ego-superego"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/08/02il171-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ID, Ego, Superego " title="ID, Ego, Superego " /></a>Structura personalitatii fiecarui om are trei dimensiuni. Freud, parintele psihanalizei, a impartit-o in Id, Ego si Superego.

Atunci cand se naste, fiecare copil are o personalitate simpla nedezvoltata, ce consta numai in dorinte primitive, neinsusite, porniri pe care le mosteneste. Asadar, el este este un cumul de instincte (tendinte innascute) si reflexe, un cumul de energie neincorsetata care cauta cu disperare sa-si satisfaca instinctele. Freud denumeste personalitatea copilului nou-nascut ID.
El, copilul nou-nascut, nu stie ce inseamna posibil sau imposibil si nici nu are simtul realitatii. In aceasta faza, cea mai puternica ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/id-ego-superego/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-purtam-cu-personalitatile-dificile</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-purtam-cu-personalitatile-dificile#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 24 Aug 2009 10:07:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[cum sa ne purtam]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[personalitati dificile]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia personalitatii]]></category>
		<category><![CDATA[schimbare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1451</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-purtam-cu-personalitatile-dificile"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/08/anxiety-main_full-300x219.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile" title="Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile" /></a>A trai inseamna a te schimba pentru a te adapta, ramanand tu insuti.Acest proces de schimbare, ce corespunde unui efort de ajustare progresiva, intre semenii nostri si noi, se desfasoara adesea intr-un mod inconstient.In cazul personalitatilor dificile, aceasta schimbare este problematica, imperfecta, incompleta.Dar cum s-ar putea vorbi de schimbare in cazul acelor persoane al caror fel de a fi este problematic? Depinde, oare, totul numai de subiect?Sau ar trebui ca anurajul sa faca presiuni asupra subiectului, un anturaj pe care comportamentul lui l-a sacait si l-a facut sa patimeasca destul?








Este ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-purtam-cu-personalitatile-dificile/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Les Brown, Psihologia de success!</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/les-brown-psihologia-de-success</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/les-brown-psihologia-de-success#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 11 Aug 2009 17:33:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[motivatie]]></category>
		<category><![CDATA[motivational]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de secces]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1392</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/les-brown-psihologia-de-success"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Les Brown si Tom Wood vă arată cum să-ţi pregatesti mintea pentru succesul masiv.

]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/les-brown-psihologia-de-success/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Criza de identitate &#8211; teorie si cercetare</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/criza-de-identitate-teorie-si-cercetare</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/criza-de-identitate-teorie-si-cercetare#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 10 Aug 2009 12:17:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[criza de identitate]]></category>
		<category><![CDATA[erickson]]></category>
		<category><![CDATA[erik erikson]]></category>
		<category><![CDATA[identitatedezvoltare personala]]></category>
		<category><![CDATA[james marcia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1384</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/criza-de-identitate-teorie-si-cercetare"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://fineartamerica.com/displayartwork.html?id=76246&amp;width=250&amp;height=338" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Photography Prints" title="Photography Prints" /></a> Esti nesigur de rolul tau in viata? Simti ca nu stii cine esti cu adevarat? 
Daca raspunsul tau la aceste intrebari este da, este destul de probabil sa experimentezi o criza de identitate. Teoreticianul Erik Erikson a fost cel care a nascocit termenul de &#8220;criza de identitate&#8221;, crezand ca este unul dintre cele mai importante conflicte interioare cu care oamenii se confrunta in dezvoltarea personala.
Potrivit lui Erikson, criza de identitate este o perioada de analiza intensa a diferitelor modalitati de raportare la sine. Interesul lui Erikson in identitate s-a ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/criza-de-identitate-teorie-si-cercetare/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Impactul varstei si al dispozitiei asupra procesarii informatiei.</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/impactul-varstei-si-al-dispozitiei-asupra-procesarii-informatiei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/impactul-varstei-si-al-dispozitiei-asupra-procesarii-informatiei#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 10 Aug 2009 06:35:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[perceptie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1372</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/impactul-varstei-si-al-dispozitiei-asupra-procesarii-informatiei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/08/blackandwhitehiddenleavesoldmanpapatimeless-ef9dd2844f6661ba5e1fc205d44387ac_h-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologie-batranete" title="psihologie-batranete" /></a>Un nou studiu publicat in revista „ Psychology and aging” sugereaza ca efectele dispozitiei fiecaruia asupra procesarii informatiei sunt influentate de varsta.
In studiu, participantilor deopotriva tineri si varstnici li s-au indus dispozitii pozitive si negative, fiind ulterior rugati sa interpreteze actiunile altor persoane. Participantii mai in varsta s-au grabit mai degraba decat tinerii sa puna pe seama individului respectivele actiuni, si nu factorilor de situatie.
Bazandu-se pe rezultatele studiului , cercetatorii sugereaza ca adultii in varsta sunt mai preocupati cu suprimarea emotiilor negative decat tinerii. Cercetatorii spun ca deoarece atentia se ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/impactul-varstei-si-al-dispozitiei-asupra-procesarii-informatiei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O comparatie intre Freud si Erikson</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/o-comparatie-intre-freud-si-erikson</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/o-comparatie-intre-freud-si-erikson#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 07 Aug 2009 16:31:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Erikson]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[Sigmund Freud]]></category>
		<category><![CDATA[teoria dezvoltarii]]></category>
		<category><![CDATA[teoria evolutionista]]></category>
		<category><![CDATA[teoria psiho-sexuala]]></category>
		<category><![CDATA[teoria psiho-sociala]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1366</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/o-comparatie-intre-freud-si-erikson"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Comparand teoriile dezvoltarii.
 
Teoria psiho-sexuala a lui Sigmund Freud si teoria psiho-sociala a lui Erik Erikson sunt doua bine cunoscuta teorii ale dezvoltarii. Desi el insusi influentat de ideile lui Freud, teoria lui Erikson se deosebeste intr-o masura importanta de cea a primului. Ca si Freud, Erikson credea ca personalitatea se dezvolta intr-o serie de stadii predeterminate. Spre deosebire de stadiile teoriei psiho-sexuale a lui Freud, teoria lui Erikson descrie impactul experientei sociale de-a lungul intregii existente. Compara si contrasteaza aceste doua teorii uitandu-te la imaginea de ansamblu a stadiilor ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/o-comparatie-intre-freud-si-erikson/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Personalitatea &#8211; definitie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/personalitatea-definitie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/personalitatea-definitie#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 02 Aug 2009 16:30:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[ce este personalitatea]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[Gordon Allport]]></category>
		<category><![CDATA[personalitatea]]></category>
		<category><![CDATA[personalitatea umana]]></category>
		<category><![CDATA[stadiile dezvoltarii psiho-sexuale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1288</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/personalitatea-definitie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Definitia si caracteristicile personalitatii
În viata de zi cu zi de multe ori sunt folositi termenii de persoana si personalitate, sensul comun al acestuia din urma fiind o însusire sau calitate pe care cineva o poate avea sau nu. Dar utilizarea lor ca termeni psihologici necesita o definire mai exacta a personalitatii.
Se pune întrebarea &#8220;Ce este personalitaea?&#8221;. În opinia lui P.Fraisse, istoria psihologiei, între anumite limite, se confunda cu istoria raspunsurilor la aceasta întrebare fundamentala. Înainte de a defini personalitatea trebuie sa definim persoana.
Persoana înseamna individul uman concret. Personalitatea însa, este ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/personalitatea-definitie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Trasaturile cardinale ale personalitatii</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/trasaturi-fundamentale-ale-personalitatii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/trasaturi-fundamentale-ale-personalitatii#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 02 Aug 2009 15:31:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[freudian]]></category>
		<category><![CDATA[Gordon Allport]]></category>
		<category><![CDATA[machiavelic]]></category>
		<category><![CDATA[narcisism]]></category>
		<category><![CDATA[personalitatea]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia personalitatii]]></category>
		<category><![CDATA[trasaturi ale personalitatii]]></category>
		<category><![CDATA[trasaturi cardinale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1280</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/trasaturi-fundamentale-ale-personalitatii"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>În conformitate cu psihologul Gordon Allport, personalitatea este compusă din trei trăsături:trăsături cardinale, trasaturi centrale si trăsături secundare.
Trăsăturile cardinale sunt acelea care domina personalitate, până la punctul in care oamenii sunt renumiti pentru ele. Allport credea ca personalitatile dominate de o singura trăsătură centrală, sunt rare, cele mai multe persoane  prezentand o serie de trăsături centrale. Persoanele cu astfel de personalitati de multe ori devin atât de cunoscute pentru aceste trăsături ca numele lor este de multe ori sinonim cu aceste calităţi.  Luaţi în considerare originea şi sensul următoarelor nume: ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/trasaturi-fundamentale-ale-personalitatii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mozaic mural</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/mozaic-mural</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/mozaic-mural#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 30 Jul 2009 21:14:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[lewis lavoie]]></category>
		<category><![CDATA[mozaic mural]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1258</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/mozaic-mural"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Ce e un mozaic mural?
Un tablou alcatuit dintr-o multime de alte tablouri (la care au lucrat pictori diferiti), fiecare tablou fiind un desen de sine-statator, dar care se incadreaza foarte bine in tabloul principal. Unul din artistii mozaicului mural este Lewis Lavoie. Cred ca o sa va placa. Fiecare mic detaliu, care se mareste daca dati click pe el, este o mica opera de arta. Mai multe astfel de mozaicuri murale le puteti gasi in siteul urmator http://www.muralmosaic.com. Deschideti unul dintre tablourile mari, apoi click pe fiecare mic patratel in ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/mozaic-mural/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Lewis Lavoie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/lewis-lavoie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/lewis-lavoie#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 30 Jul 2009 21:05:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[lewis lavoie]]></category>
		<category><![CDATA[mozaic mural]]></category>
		<category><![CDATA[perceptie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1256</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/lewis-lavoie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Adam &#8211; un singur sange, mai multe nationalitati &#8211; pictat in direct

]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/lewis-lavoie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cea mai impresionanta iluzie artistica</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cea-mai-impresionanta-iluzie-artistica</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cea-mai-impresionanta-iluzie-artistica#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 30 Jul 2009 21:03:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[arta]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[lewis lavoie]]></category>
		<category><![CDATA[mozaic mural]]></category>
		<category><![CDATA[perceptie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1252</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cea-mai-impresionanta-iluzie-artistica"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/07/illusion-mosaic1-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="mural mozaic" title="mural mozaic" /></a>Adam -  un singur sange, mai multe nationalitati....
Pictata in direct de Lewis Lavoie &#8211; Mozaic Mural

]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cea-mai-impresionanta-iluzie-artistica/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cultura vizuala &#8211; Componenta estetica si psihologica</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cultura-vizuala-componenta-estetica-si-psihologica</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cultura-vizuala-componenta-estetica-si-psihologica#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 29 Jul 2009 19:10:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[componenta psihologica]]></category>
		<category><![CDATA[cultura vizuala]]></category>
		<category><![CDATA[perceptia]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia vizualului]]></category>
		<category><![CDATA[reprezentare vizuala]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1237</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cultura-vizuala-componenta-estetica-si-psihologica"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Inca din Republica lui Platon artele au fost impartite in superioare sau inferioare, in functie de gradul de dependenta fata de imagine si imaginar. Asa numitele &#8220;arte reproductive&#8221;, in care functia mimetica, imitativa este preponderenta au fost asezate la un nivel inferior. Astfel, in mod traditional, vizualul a ramas in sfera &#8220;artisticului&#8221;, a realizarii esteticului ca &#8220;placere&#8221; inferioara.  Din aceasta cauza incercarile moderne de re-evaluare a vazului au vent mai ales dinspre spatiul estetic. Folosind formula lui Umberto Eco, exista mai multe nivele la care se realizeaza semnificatia estetica, prin ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cultura-vizuala-componenta-estetica-si-psihologica/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Art terapia &#8211; Video</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/art-terapia-video</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/art-terapia-video#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 02 Jul 2009 19:28:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[art terapia]]></category>
		<category><![CDATA[art terapie]]></category>
		<category><![CDATA[jocul in nisip]]></category>
		<category><![CDATA[sandplay]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1075</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/art-terapia-video"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Art Terapie foloseşte desenul, pictura, modelarea argilei, jocul in nisip pentru a descoperi sentimentele pacienţilor  si a explora problemele lor.

]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/art-terapia-video/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Art terapia</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/art-terapie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/art-terapie#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 02 Jul 2009 19:16:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[art]]></category>
		<category><![CDATA[art terapie]]></category>
		<category><![CDATA[tehnici psihoterapeutice]]></category>
		<category><![CDATA[terapie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1069</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/art-terapie"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/07/arttherapy-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="artterapie" title="artterapie" /></a>Ce este art terapia?
Multe diferite tehnici si strategii sunt folosite în terapie, dar afla că arta poate fi un instrument eficient în tratamentul sănătatii mintale. Ce are arta de a face cu psihoterapia ? Ca un mediu expresive, arta poate fi folosita pentru a ajuta clientii  sa comunice, sa  depăşeasca stresul şi sa exploreze diverse aspecte legate de propria lor personalitate. In psihologie, utilizarea  metodelor artistice  pentru tratarea tulburărilor psihice şi pentru imbunatatirea sanatatii mintale este cunoscuta sub numele de art terapie.





Art terapia integrează tehnici psihoterapeutice cu procesul creativ pentru ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/art-terapie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Lev Vygotsky</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/lev-vygotsky</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/lev-vygotsky#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 02 Jul 2009 14:19:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Personalitati]]></category>
		<category><![CDATA[Adaugaţi etichetă nouă]]></category>
		<category><![CDATA[Lev Vygotsky]]></category>
		<category><![CDATA[teoriile behavioriste]]></category>
		<category><![CDATA[zona de dezvoltare proximala]]></category>
		<category><![CDATA[zona proximei dezvoltări]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1061</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/lev-vygotsky"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/07/vigotski_jpg-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Lev Vigotski" title="Lev Vigotski" /></a>&#8220;Learning is more than the acquisition of the ability to think; it is the acquisition of many specialised abilities for thinking about a variety of things.&#8221; &#8211; Lev Vygotsky, Mind in Society, 1978




Lev Vygotsky cunoscut mai ales pentru
-Zona de dezvoltare proximala &#8211; ZPP (zona proximei dezvoltări)
-Teoria socio-culturala





Lev Vygotsky s-a născut 17 noiembrie 1896 si a murit in data de  11 iunie 1934. El s-a   născut în Orsha, un oraş în regiunea de vest a Imperiului Rus, actual Belarus. A studiat  la Universitatea de Stat din Moscova, unde a absolvit ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/lev-vygotsky/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sandplay Therapy &#8211; Psihoterapia prin jocul cu nisip</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/sandplay-therapy-psihoterapia-prin-jocul-cu-nisip</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/sandplay-therapy-psihoterapia-prin-jocul-cu-nisip#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 02 Jul 2009 09:34:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapia prin jocul cu nisip]]></category>
		<category><![CDATA[sandplay]]></category>
		<category><![CDATA[terapia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1048</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/sandplay-therapy-psihoterapia-prin-jocul-cu-nisip"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.roapp.ro/poze/sandplay_mai_2009_floare.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Sandplay este o metoda de psihoterapie in care, prin intermediul scenelor create in ladita cu nisip cu ajutorul figurinelor miniaturale, pot fi exprimate trairi profunde care nu pot fi constientizate si exteriorizate prin limbaj.
Aspectele profund perturbate, adesea aspectele mai primitive ale personalitatii pot fi exprimate in jocul cu nisip. Astfel, ele pot fi percepute si reorganizate in cursul procesului.
Dora Maria Kalf este cea care a prezentat prima oara metoda in mod public la o conferinta a analistilor jungieni care a avut loc in Californiain 1962.
Cu timpul, metoda sandplay a devenit ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/sandplay-therapy-psihoterapia-prin-jocul-cu-nisip/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>What is meditation?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/what-is-meditation</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/what-is-meditation#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2009 06:30:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>StudioExperimental</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[meditatii]]></category>
		<category><![CDATA[meditatiom]]></category>
		<category><![CDATA[osho]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1030</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/what-is-meditation"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/06/meditatii.bmp" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="meditatii" title="" /></a>“Meditation is an adventure, an adventure into the unknown, the greatest adventure the human mind can take.
Meditation is just to be, not doing anything- no action, no thought, no emotion. You just are and it is a sheer delight. From where does this delight come when you are not doing anything? It comes from nowhere, or it comes from everywhere. It is uncaused, because existence is made of the stuff called joy. […]




Whenever you can find time for just being, drop all doing. Thinking is also doing, concentration is also ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/what-is-meditation/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Telemedicina virtuala la E-Health Congress 2009</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/telemedicina-virtuala-la-e-health-congress-2009</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/telemedicina-virtuala-la-e-health-congress-2009#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 May 2009 20:43:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Congresului International E-Health]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1021</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/telemedicina-virtuala-la-e-health-congress-2009"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/05/e-health-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="e-health" title="e-health" /></a>Practicile medicale pot deveni mult mai eficiente prin informatizare, iar sistemele de E-Health sunt exact cum vedeam pana de curand in filmele SF, de care ne minunam, cu speranta ca vom ajunge sa traim clipa in care sa le prindem.



Iata ca s-a intamplat insa mai mult decat atat: medici, farmacisti, directori de spitale si clinici private s-au reunit la Congresul E-Health 2009 pentru a discuta despre telemedicina virtuala, evidenta electronica a pacientilor, tehnologiile de networking pentru monitorizarea clinica, post-spitalizare, consultatii, servicii mobile si solutii E-Health pentru managementul bolilor cronice, informatizarea ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/telemedicina-virtuala-la-e-health-congress-2009/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Experti in e-health din Marea Britanie si Germania vin la Bucuresti in cadrul celei de-a 4-a editii a E-health 2009</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/experti-in-e-health-din-marea-britanie-si-germania-vin-la-bucuresti-in-cadrul-celei-de-a-4-a-editii-a-e-health-2009</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/experti-in-e-health-din-marea-britanie-si-germania-vin-la-bucuresti-in-cadrul-celei-de-a-4-a-editii-a-e-health-2009#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 12 May 2009 10:35:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Congresului International E-Health]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=980</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/experti-in-e-health-din-marea-britanie-si-germania-vin-la-bucuresti-in-cadrul-celei-de-a-4-a-editii-a-e-health-2009"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/05/neamt-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Gottfried Dietzel" title="Gottfried Dietzel" /></a>Comunicat de presa:
Johana Toma – PR Consultant
Johana.toma@gmail.com / Tel: 0766 56 36 71
Experti in e-health din Marea Britanie si Germania vin la Bucuresti in cadrul celei de-a 4-a editii a E-health 2009
Bucuresti, 12 mai 2009: Dr. Gottfried Dietzel, Membru al Consiliului de Conducere al German Association for Health Telematics si Glyn Hayes,


Presedinte, Council for Health Informatics Professions, Marea Britanie se alatura expertilor care au confirmat prezenta la cea de-a 4-a editie a E-health 2009.
Dr. Gottfried Dietzel, expert e-health la nivel European, a coordonat Grupul Autoritatatilor de Sanatate al EHTEL (European ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/experti-in-e-health-din-marea-britanie-si-germania-vin-la-bucuresti-in-cadrul-celei-de-a-4-a-editii-a-e-health-2009/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Congresul International E-Health 2009</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/congresul-international-e-health-2009</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/congresul-international-e-health-2009#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 30 Apr 2009 14:48:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Congresului International E-Health]]></category>
		<category><![CDATA[tarus]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=968</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/congresul-international-e-health-2009"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/04/ehealth_9am-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ehealth" title="ehealth" /></a>British Medical Journal Romania organizeaza a-4-a editie a
Congresului International E-Health 2009




•	Bucuresti va fi gazda celor mai importanti jucatori internationali pe piata de e-health
•	Evenimentul propune solutii concrete pentru informatizarea sistemului de sanatate
Bucuresti, 28 Aprilie 2009: Tarus Media si British Medical Journal &#8211; editia in limba romana, organizeaza, in perioada 26-27 Mai 2009, a 4-a editie a “E-Health Congress 2009”, eveniment dedicat solutiilor de eficientizare a practicilor medicale prin informatizare.
Intr-o perioada de restructurare mondiala, implementarea celor mai bune solutii IT reprezinta o decizie cheie pentru managementul sistemului de sanatate ( Ministerul Santatii, ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/congresul-international-e-health-2009/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Experienţele sau bunurile materiale ne fac mai fericiti?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/experientele-sau-bunuri-materiale-ne-fac-mai-fericiti</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/experientele-sau-bunuri-materiale-ne-fac-mai-fericiti#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 27 Apr 2009 06:57:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[bunurile materiale]]></category>
		<category><![CDATA[ce ne face fericiti]]></category>
		<category><![CDATA[experientele]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=942</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/experientele-sau-bunuri-materiale-ne-fac-mai-fericiti"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/04/vacanta-sau-masina.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="vacanta-sau-masina" title="vacanta-sau-masina" /></a>Ar trebui să-mi cheltuiesc banii pe un concediu sau un calculator nou? Ma va face fericit o experienta sau un obiect? Un nou studiu in „Journal of Consumer Research” spune că depinde de diverşi factori, inclusiv cat de materialista este persoana.



Chiar dacă înţelepciunea convenţională spune ca se alege vacanta, autorii Leonardo NICOLAO, Julie R. Irwin (ambele de la Universitatea din Austin, Texas), şi Joseph K. Goodman (Washington University, St Louis) spun că răspunsul este mai complicată decât se credea anterior.




&#8220;Citindu-i pe David Hume, pe Scitovsky Tibor şi pe multi altii, ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/experientele-sau-bunuri-materiale-ne-fac-mai-fericiti/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce este E-terapia?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/ce-este-e-terapia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/ce-este-e-terapia#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 23 Apr 2009 07:36:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[e-terapie]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate mentala]]></category>
		<category><![CDATA[terapeuti]]></category>
		<category><![CDATA[terapie online]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=916</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/ce-este-e-terapia"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/04/terapie-online-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="terapie-online" title="terapie-online" /></a>Ce este E-terapia? 
E-terapia, de asemenea, cunoscuta sub numele de e-consiliere, Tele-terapie, sau Cyber-consiliere, este o dezvoltare relativ noua in domeniul sanatatii mentale, in care un terapeut sau un consilier psihologic ofera consiliere si sprijin pe internet.





Acest lucru poate avea loc prin intermediul e-mail-ului, video-conferintelor, chat online, sau pe telefonul de pe internet.
E-terapia poate sa apara in timp real, cum ar fi, in telefon si conversatiile online –chatrooms -, sau intr-un timp intarziat, cum ar fi, prin mesaje &#8211; e-mail.




Este important sa tineti cont de faptul ca e-terapia nu poate ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/ce-este-e-terapia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Trainer de creativitate</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/trainer-de-creativitate</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/trainer-de-creativitate#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 14 Apr 2009 06:47:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[trainer]]></category>
		<category><![CDATA[trainer de creativitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=838</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/trainer-de-creativitate"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/04/sebi1-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="trainer de creativitate" title="trainer de creativitate" /></a>Trainer de creativitate:
Sebastian Paul
• A urmat şcoala de dans popular al Ansablului de dans Háromszék din Sfântu Gheorghe în 1996-1998.
• Dansator al Ansamblului de dans Háromszék în 1999-2000.
• Membru al trupei de teatru Mandala din 1996, ca dansator, actor, coregraf.
• A urmat cursuri de dans indian şi dans contact, a participat la workshopuri de actorie şi regie.
• A contribuit la coregrafiile spectacolelor Mandala: &#8220;Fragmente dintr-un joc pierdut&#8221; (1999), &#8220;Homo Eroticus&#8221; (2000), &#8220;Mioriţa&#8221; (2002, în regia lui Orza Călin), &#8220;Drumul Iniţiatic&#8221; (2004, realizat în colaborare cu teatrul Sophrozin din Bucureşti), &#8220;Rosa ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/trainer-de-creativitate/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Nevoia de auto-actualizare &#8211; Abraham Maslow</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/nevoia-de-auto-actualizare-abraham-maslow</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/nevoia-de-auto-actualizare-abraham-maslow#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 11 Apr 2009 08:17:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Abraham Maslow]]></category>
		<category><![CDATA[auto-actualizare]]></category>
		<category><![CDATA[experiente de varf]]></category>
		<category><![CDATA[nevoi]]></category>
		<category><![CDATA[nevoie]]></category>
		<category><![CDATA[piramida maslow]]></category>
		<category><![CDATA[piramida nevoilor umane]]></category>
		<category><![CDATA[teoriei ierarhiei nevoilor umane]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=795</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/nevoia-de-auto-actualizare-abraham-maslow"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Abraham Maslow a propus o ierarhie pe care a reprezentat diferite nevoi care motiveaza comportamentul uman.  Ierarhia este adesea afisata ca o piramida, cu cele mai scazute niveluri care reprezinta nevoile de baza iar nevoile complexe situate in partea de sus a piramidei.
In timp ce teoria lui Maslow este in general descrisa ca o ierarhie destul de rigida, Maslow a observat ca ordinea in care sunt indeplinite aceste nevoi nu este intotdeauna aceeasi. De exemplu, el constata ca pentru unele persoane, nevoia de respectul de sine este mult mai ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/nevoia-de-auto-actualizare-abraham-maslow/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologul Abraham Maslow</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologul-abraham-maslow</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologul-abraham-maslow#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 22 Mar 2009 14:45:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Personalitati]]></category>
		<category><![CDATA[- teoria ierarhiei nevoilor umane]]></category>
		<category><![CDATA[Abraham Maslow]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[Psihologul]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=566</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologul-abraham-maslow"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Psihologul Abraham Maslow &#8211; bibliografie, carti, comentarii, ipoteze pe  http://www.maslow.org/
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologul-abraham-maslow/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologul Abraham Maslow &#8211; teoria ierarhiei nevoilor umane</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologul-abraham-maslow-teoria-ierarhiei-nevoilor-umane</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologul-abraham-maslow-teoria-ierarhiei-nevoilor-umane#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 22 Mar 2009 14:02:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[- teoria ierarhiei nevoilor umane]]></category>
		<category><![CDATA[Abraham Maslow]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=558</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologul-abraham-maslow-teoria-ierarhiei-nevoilor-umane"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/03/teoriei_ierarhiei_nevoilor_umane-150x150.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Teoria erarhiei nevoilor umane" title="teoriei_ierarhiei_nevoilor_umane" /></a>


Abraham Maslow
(n. 1 aprilie 1908; d. 8 iunie 1970) a fost un psiholog umanist american. Este cunoscut astăzi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane.


Viata:
S-a născut în Brooklyn, New York, ca primul copil al unei familii de evrei emigranţi din Rusia. La insistenţele părinţilor, Abraham a studiat trei semestre dreptul la City College of New York, după care s-a transferat la Cornell University, ca mai apoi să revină la CCNY. După ce s-a căsătorit cu verişoara sa primară Bertha Goodman, s-a mutat în Wisconsin pentru a studia la ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologul-abraham-maslow-teoria-ierarhiei-nevoilor-umane/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Raiul si Iadul</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/raiul-si-iadul</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/raiul-si-iadul#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 Feb 2009 15:54:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[povesti terapeutice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=347</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/raiul-si-iadul"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Un om pios l-a intrebat pe Dumnezeu care este diferenta dintre Rai si Iad. Dumnezeu l-a condus pe om catre doua usi. A deschis una dintre usi iar omul a privit inauntru. In mijlocul incaperii se afla o mare masa rotunda. Pe masa se afla un vas mare cu tocana, care mirosea foarte bine si care l-a facut pe om sa ii lase gura apa. Oamenii care stateau la masa erau slabi si bolnaviciosi. Pareau a fi infometati.. Tineau linguri cu manere foarte lungi care le erau legate de brate si ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/raiul-si-iadul/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O gustare cu Dumnezeu :)</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/o-gustare-cu-dumnezeu</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/o-gustare-cu-dumnezeu#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 23 Feb 2009 08:13:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=250</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/o-gustare-cu-dumnezeu"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>A fost odată un băieţel care a dorit foarte mult să îl întâlnească pe Dumnezeu şi s-a gândit el într-o zi să pornească în căutarea Lui. Ştia foarte bine că nu o să fie o simplă plimbare, aşa că înainte de a porni şi-a umplut bine, bine valiza cu dulciuri şi cu multe sticluţe cu apă, să-şi mai potolească foamea şi setea din când în când.
Când a fost la câteva blocuri depărtare de casa lui a zărit un parc mare şi umbros, şi s-a gândit să-şi tragă puţin suflul înainte ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/o-gustare-cu-dumnezeu/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Despre stransul mainii</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/despre-stransul-mainii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/despre-stransul-mainii#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Feb 2009 18:24:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[fericirea autentica]]></category>
		<category><![CDATA[mana ferma]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=173</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/despre-stransul-mainii"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Cat de important este daca strangi sau nu mana cuiva? S-a dovedit ca acest simplu gest are o importanta fundamentala in relatiile potentiale, sau in cadrul celor deja existente.
Unul dintre experimentele care vine sa sustina aceasta idée este cel intreprins de Allen Konopachy in SUA, care a lasat in cabina unui telefon public o moneda de 25 de centi. Majoritatea persoanelor si–au insusit moneda inainte de a parasi cabina. Cand ieseau din acesta, se apropia de ei un student care intreba daca nu i-au vazut moneda. Mai mult de 50 ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/despre-stransul-mainii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

