<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Psiholog, psihoterapeut, psihiatru, trainer, coach &#187; Psiho</title>
	<atom:link href="http://www.e-psiho.ro/category/epsiho-articole/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.e-psiho.ro</link>
	<description>Psiholog psihoterapeut psihiatru trainer  coach  video-interviuri  evenimente  formari  joburi  teste din domeniul psihologiei  psihiatriei si dezvoltarii personale  numai pe e-psiho.ro</description>
	<lastBuildDate>Sat, 24 Dec 2011 17:09:23 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1-alpha-15322</generator>
		<item>
		<title>Libidoul</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/libidoul</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/libidoul#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 09 Aug 2010 19:17:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[dorinta]]></category>
		<category><![CDATA[dorinta sexuala]]></category>
		<category><![CDATA[erotic]]></category>
		<category><![CDATA[falic]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[libido]]></category>
		<category><![CDATA[libidou]]></category>
		<category><![CDATA[libidoul]]></category>
		<category><![CDATA[narcisist]]></category>
		<category><![CDATA[pihologia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia relatiei]]></category>
		<category><![CDATA[psihosexologia]]></category>
		<category><![CDATA[relatia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[sex]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3085</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/libidoul"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/libidoul-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="libidoul" /></a>Libidoul este aspectul psihic al pulsiunii sexuale, el reprezentând &#8220;manifestarea dinamica a pulsiunii sexuale în viata psihica&#8221;. &#8220;Libidoul este energia acelor pulsiuni care au de-a face cu tot ceea ce se întelege prin iubire&#8221; (Freud).
Conceptul de libido reprezinta în teoria freudiana energia care orienteaza si sustine pulsiunile sexuale. Dupa Jung notiunea de libido desemneaza &#8220;energia psihica&#8221;, în general, prezenta în tot ceea ce este &#8220;tendinta catre&#8221;, &#8220;apetitus&#8221;.
Din aceasta îngemanare a rezultat si sensul cel mai larg al cuvântului care desemna dorinta sexuala.
Pentru Freud libidoul nu acopera întregul câmp pulsional, nu ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/libidoul/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Gelozia</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/gelozia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/gelozia#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 09 Aug 2010 09:39:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[anxietate]]></category>
		<category><![CDATA[furie]]></category>
		<category><![CDATA[gelozia in cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[gelozia in relatie]]></category>
		<category><![CDATA[gelozie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia relatiei]]></category>
		<category><![CDATA[relatia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[sentimente]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3076</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/gelozia"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/gelozie-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="gelozie" /></a>Practica terapeutica îndelungata, anii de consiliere de cuplu scot la iveala faptul ca, în foarte multe cazuri, cel mai mare obstacol în calea crearii unei relatii de succes, deschise si satisfacatoare este gelozia. Indiferent de cât de &#8220;luminati&#8221; putem crede ca suntem, cei mai multi dintre noi simtim gelozie atunci când sotii sau iubitii nostril se implica în relatii sexuale cu alte persoane. Exista însa si indivizi, foarte rari ce-i drept, care nu experimenteaza niciodata acest sentiment si despre care credem ori ca sunt mult mai evoluati decât restul muritorilor ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/gelozia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Care este rolul psihologic al povestilor?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/care-este-rolul-psihologic-al-povestilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/care-este-rolul-psihologic-al-povestilor#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 06 Aug 2010 17:13:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia copilului]]></category>
		<category><![CDATA[Care este rolul psihologic al povestilor]]></category>
		<category><![CDATA[povestiri]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia copiilor]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia povestilor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3068</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/care-este-rolul-psihologic-al-povestilor"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/povestiri-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="povestiri" /></a>Povestile au fost dintotdeauna o modalitate utila si placuta de a petrece timpul alaturi de copil si de a-i transmite un mesaj, de a-l invata sa descopere si sa se aventureze in minunata lume a fanteziei. Insa povestile parintilor par sa nu mai fie si povestile de azi ale copiilor. Se schimba de la o generatie la alta continutul unei povesti? Se adapteaza ele lumii moderne si realitatii actuale din viata copiilor? Isi pastreaza oare Alba ca Zapada si Cenusareasa locul in lectura copiilor sau personajele la zi sunt Harry ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/care-este-rolul-psihologic-al-povestilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Homosexualitatea</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/homosexualitatea</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/homosexualitatea#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 05 Aug 2010 02:41:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele homosexualitatii]]></category>
		<category><![CDATA[familia]]></category>
		<category><![CDATA[gay]]></category>
		<category><![CDATA[homosexualitate]]></category>
		<category><![CDATA[mostenire genetica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3062</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/homosexualitatea"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/homosexualitatea-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="homosexualitatea" /></a>Homosexualitatea a fost mult timp perceputa ca o tulburare psihica, rezultat al mamelor dominante si al tatilor distanti. Acum cunoastem mai mult. Homosexualitatea, comuna in regnul animal, este produsul unor factori genetici si a unor conditii prenatale. Totusi, ramane inca un fascinant mister darwinian.

Familia.
Clipul incepe prin a prezenta teorii despre influentele parentale asupra orientarii sexuale, sugerand ca un tata distant sau o mama excesiv de dominanta poate conduce o persoana catre homosexualitate. De fapt, aceasta teorie a fost prezentata de unii psihologi si psihiatri, fiind folosita pentru a explica si cauzele schizofreniei. In cele ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/homosexualitatea/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Panica</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/panica</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/panica#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 04 Aug 2010 07:57:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[atac de panica]]></category>
		<category><![CDATA[frica]]></category>
		<category><![CDATA[panica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3057</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/panica"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/panica-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="panica" /></a>Este o reacţie afectivă, individuală sau colectivă de frică alarmantă, caracterizată prin dezorganizări ale conduitei, pierderea autocontrolului, de unde şi dispoziţia spre acte impulsive şi iraţionale.
Ca fenomen psihosocial cu desfăşurare dramatică, panica generează reacţii dezordonate, de maximă intensitate, ce pot merge până la iraţional.
 Cauzele panicii se pot clasifica în:
a)Cauze determinante:
•De ordin psihosocial (promptitudinea mijloacelor de informare)
•De ordin situaţional (apariţia bruscă a ameninţării)
b)Cauze favorizante:
•Calitatea indivizilor care fac parte din grup (structuri psihologice, carenţe educaţionale, gradul de anxietate a grupului);
•Atmosfera psihologică din grup.
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/panica/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Soacra &#8211; prieten sau dusman?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/soacra-prieten-sau-dusman</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/soacra-prieten-sau-dusman#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 03 Aug 2010 14:45:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia familiei]]></category>
		<category><![CDATA[relatia cu soacra]]></category>
		<category><![CDATA[soacra]]></category>
		<category><![CDATA[soacra afecteaza]]></category>
		<category><![CDATA[soacra ideala]]></category>
		<category><![CDATA[soacra in familie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3048</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/soacra-prieten-sau-dusman"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/soacradoi-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="soacra" /></a>Se tot spune ca soacrele sunt rele, ca sunt femei acre si vesnic nemultumite. Dar pentru orice regula, sunt si exceptii.
5 indicii ca soacra ta iti este ca o a doua mama &#8211; portretul soacrei ideale

Soacra ideala te priveste ca pe o fiica
Soacra ideala empatizeaza cu tine
Nu-ti impune propriile idei
Nu te barfeste si nu te critica
Nu iti face observatie in fata copilului tau

Pe de alta parte, majoritatea soacrelor se incadreaza in bine cunoscutul prototip.
Din cauza neintelegerilor dese din casa, legate strict de interventia soacrei in mijlocul familiei tale, nervii sunt ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/soacra-prieten-sau-dusman/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cat de mult conteaza sexul intr-o relatie?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cat-de-mult-conteaza-sexul-intr-o-relatie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cat-de-mult-conteaza-sexul-intr-o-relatie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 03 Aug 2010 09:58:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[Cat de mult conteaza sexul intr-o relatie?]]></category>
		<category><![CDATA[sex sau dragoste]]></category>
		<category><![CDATA[sexul afecteaza relatia]]></category>
		<category><![CDATA[sexul conteaza?]]></category>
		<category><![CDATA[sexul in cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[sexul in exces]]></category>
		<category><![CDATA[sexul intretine relatia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3044</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cat-de-mult-conteaza-sexul-intr-o-relatie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/170008_f260-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="conteaza sexul intr-o relatie?" /></a>„Satisfacţia sexuală reprezintă sfârşitul dorinţei”, ne avertizează charismaticul Hank Moody, personajul principal din serialul „Californication”. Din afirmaţia sa reiese&#8230;
&#8230; faptul că  sexul poate ajunge la o saturaţie, caz în care motivaţia de a face sex cu o anumită persoană poate să dispară.
Iată că el îi contrazice pe toţi cei care susţin că&#8230; cu cât mai mult, cu atât mai bine. Majoritatea sexologilor şi psihologilor, atunci când sunt întrebaţi cât de mult contează sexul într-o relaţie, te încurajează să-l faci cât mai des, pentru a creşte intimitatea în cuplu.
Dacă frecvenţa optimă ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cat-de-mult-conteaza-sexul-intr-o-relatie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Absenţa părinţilor lasă urme toată viaţa</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/absenta-parintilor-lasa-urme-toata-viata</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/absenta-parintilor-lasa-urme-toata-viata#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 02 Aug 2010 12:13:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia copilului]]></category>
		<category><![CDATA[absenta parintilor]]></category>
		<category><![CDATA[importanta parintilor]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia familiei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3039</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/absenta-parintilor-lasa-urme-toata-viata"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/absenta-parintilor-242x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="absenta parintilor" /></a>Cercetările recente arată o tendinţă îngrijorătoare: tot mai mulţi copii sunt lăsaţi în grija televizorului, internetului sau sunt crescuţi cu bone. Aşa se explică fenomenul de creştere a cazurilor de tulburări emoţionale în rândul copiilor, spun specialiştii.
Anxietatea, manifestată inclusiv prin enurezis (urinări necontrolate noaptea), atacurile de panică, lipsa poftei de mâncare, depresia care poate apărea şi la copiii foarte mici, dependenţa exagerată manifestată prin refuzul de a merge la grădiniţă şi la şcoală şi violenţa sunt efectele unor greşeli ale părinţilor în relaţia cu cei mici.
Dar, mai mult decât atât, ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/absenta-parintilor-lasa-urme-toata-viata/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Invata sa fii fericita !</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/invata-sa-fii-fericita</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/invata-sa-fii-fericita#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 Jul 2010 14:12:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Dezvoltare personala]]></category>
		<category><![CDATA[fericire]]></category>
		<category><![CDATA[fericirea in relatii]]></category>
		<category><![CDATA[fericit cu tine]]></category>
		<category><![CDATA[fii fericit]]></category>
		<category><![CDATA[invata sa fii fericita]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3034</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/invata-sa-fii-fericita"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/07/be-happy-300x228.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="invata sa fii fericita" /></a>Ce este fericirea? Cei mai multi o definesc ca pe o stare generala de bine. In ziua de azi, psihologii au stabilit ca fericirea nu este un rezultat al circumstantelor si este chiar o componenta genetica. Te nasti programat genetic cu o tendinta fie spre o stare de multumire fie spre una de nemultumire. Dar ce te faci daca nu esti printre acele persoane inzestrate sa vada viata in roz? Te resemnezi si astepti impacata chinul etern al nefericirii vesnice? In nici un caz! Gandirea pozitiva se poate invata si ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/invata-sa-fii-fericita/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce se afla in spatele monogamiei in serie?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/ce-se-afla-in-spatele-monogamiei-in-serie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/ce-se-afla-in-spatele-monogamiei-in-serie#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 11 Jul 2010 20:46:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[monogam]]></category>
		<category><![CDATA[monogamia in serie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia relatiei]]></category>
		<category><![CDATA[relatia de cuplu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3001</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/ce-se-afla-in-spatele-monogamiei-in-serie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/07/monogamia-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="monogamia" /></a>Monogamia in serie: trecerea de la o relatie sentimentala la alta, fara pauza intre cele doua. De ce devine tot mai comuna?
Cunoastem fiecare cel putin o persoana care intotdeauna este implicata intr-o relatie, chiar si imediat dupa o despartire. In ultima vreme, monogamia in serie &#8211; trecerea de la o relatie monogama la alta- a devenit un trend tot mai popular si acceptat in lumea dating-ului. De ce?
Monogamiii in serie cred in general intr-un model ideal de iubire si in importanta angajamentului fata de un partener, insa sunt rezervati in ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/ce-se-afla-in-spatele-monogamiei-in-serie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Foştii, un pericol pentru actuala relaţie?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/fostii-un-pericol-pentru-actuala-relatie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/fostii-un-pericol-pentru-actuala-relatie#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 21 Jun 2010 16:49:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[fostii si actualele relatii]]></category>
		<category><![CDATA[fostii un pericol pt relatie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia barbatului]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia relatiei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2896</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/fostii-un-pericol-pentru-actuala-relatie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/06/psihologie-cuplu2-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologie-cuplu2" title="psihologie-cuplu2" /></a>Fiecare dintre noi are un trecut sentimental şi nu e nimic rău în asta. Există însă situaţii în care viaţa de cuplu ajunge să fie tulburată de foştii parteneri. Află ce greşeli trebuie să eviţi pentru a-ţi proteja relaţia.
Prietenia cu foştii parteneri, iar uneori doar discuţiile nostalgice despre aceştia pot ameninţa cuplul. Cu toate acestea, nu există parteneri care să nu fi discutat, măcar o dată, despre fostele relaţii. De unde vine această nevoie?
Specialiştii spun că aceste discuţii sunt necesare la începutul unei relaţii, fiindcă dau indicii despre comportamentul afectiv ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/fostii-un-pericol-pentru-actuala-relatie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Surprize Surprize&#8230;.</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/surprize-surprize</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/surprize-surprize#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 Jun 2010 08:12:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[maria calinescu]]></category>
		<category><![CDATA[surpriza e-psiho]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2884</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/surprize-surprize"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/06/surprise-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="surprise" title="surprise" /></a>Pentru saptamana viitoare E-psiho. ro va pregateste o mare surpriza. 
Sunteti pregatiti pentru ea?

]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/surprize-surprize/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Fobiile barbatilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/fobiile-barbatilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/fobiile-barbatilor#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 20 May 2010 12:51:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[Cipridofobia]]></category>
		<category><![CDATA[Eurotofobia]]></category>
		<category><![CDATA[fobia]]></category>
		<category><![CDATA[fobia barbatilor]]></category>
		<category><![CDATA[fobie]]></category>
		<category><![CDATA[fobiile barbatilor]]></category>
		<category><![CDATA[Frica de a nu cheli]]></category>
		<category><![CDATA[frica de femei frumoase]]></category>
		<category><![CDATA[frica de organele genitale]]></category>
		<category><![CDATA[Frica de organele genitale feminine]]></category>
		<category><![CDATA[Frica de prostituate si de contractarea bolilor venerice]]></category>
		<category><![CDATA[Frica de virgine sau de fete tinere]]></category>
		<category><![CDATA[Parthenofobia]]></category>
		<category><![CDATA[Phalacrofobia]]></category>
		<category><![CDATA[Venustrafobia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2837</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/fobiile-barbatilor"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/fobia-barbatilor-300x199.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="fobia-barbatilor" title="fobia-barbatilor" /></a>Afla ce este fobia
1. Venustrafobia – Frica de femeile frumoase
Venustrafobia este teama exagerata pe care anumiti barbati o simt fata de femeile frumoase si atragatoare si este incadrata in randul fobiilor sociale, fiind asociata unei comunicari sociale deficitare. In prezenta femeilor atragatoare, cei afectati de o astfel de fobie se panicheaza si isi pierd controlul. Sentimentul de anxietate si frica se intensifica, iar comunicarea sociala devine imposibil de realizat caci individul este incapabil sa adreseze persoanei respective vreun cuvant. Printre simptomele fiziologice ale acestei fobii se numara si: pierderea respiratiei ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/fobiile-barbatilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologia celebritatii</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologia-celebritatii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologia-celebritatii#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 18 May 2010 07:59:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[de ce vrem sa fim celebri]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia celebritatii]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia retelelor sociale]]></category>
		<category><![CDATA[teoria lumii mici]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2819</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologia-celebritatii"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/psihologia-celebritatii-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia-celebritatii" title="psihologia-celebritatii" /></a>Am fost fascinat, şi mai mult decat putin derutat, de psihologia celebritatii ani de zile.

De ce oamenii sunt atraşi de celebritati? 
Dupa cina cu Pat Boone urmatoarea noapte mai multi patronii de restaurante s-au prezentat lui  Pat.  Când au ajuns acasă  sunt sigur ca au povestit  familiilor  şi vecinilor cu multa faima despre experienta lor. Ciudat este ca practic ei au ignorat-o pe frumoasa sa sotie Shirlei.
De ce alte persoane vor să devină celebritati? Am lucrat cu un autor odata care dorea ca  fotografia sa sa apara în fiecare anunţ ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologia-celebritatii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sunt &#8220;self-help books&#8221; de ajutor?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/sunt-self-help-books-de-ajutor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/sunt-self-help-books-de-ajutor#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 17 May 2010 12:11:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Dezvoltare personala]]></category>
		<category><![CDATA[Barbatii sunt de pe Marte]]></category>
		<category><![CDATA[carti de auto ajutor]]></category>
		<category><![CDATA[carti motivationale]]></category>
		<category><![CDATA[femeile sunt de pe Venus]]></category>
		<category><![CDATA[John Gray]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapie]]></category>
		<category><![CDATA[self-help books]]></category>
		<category><![CDATA[tratamente psihologice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2806</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/sunt-self-help-books-de-ajutor"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/carti-de-auto-ajutorare-300x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="carti-de-auto-ajutorare" title="carti-de-auto-ajutorare" /></a>În 2000, consumatorii din Statele Unite au cheltuit 563 milioane dolari pe cărţile de „auto-ajutorare”. Mulţi oameni nu au acces la tratament adecvat, poate că trăiesc într-o zonă izolată, sunt prea ocupati sau nu-si pot permite sa apeleze la psihoterapeuti astfel alternativa la psihoterapie sunt cartile de „auto-ajutor – self help books” care au un potenţial enorm.  Acestea pot fi un mod puternic de a ajuta oamenii care altfel nu sunt capabili de a beneficia de astfel de servicii.
Ca terapeut, mi s-a cerut ocazional să recomand &#8220;self-help books&#8221;.  Numărul de cărţi ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/sunt-self-help-books-de-ajutor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Barbati. Femei. Nevoi specifice in cadrul relatiei de cuplu</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/barbati-femei-nevoi-specifice-in-cadrul-relatiei-de-cuplu</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/barbati-femei-nevoi-specifice-in-cadrul-relatiei-de-cuplu#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 16 May 2010 07:47:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[de ce iubim]]></category>
		<category><![CDATA[de il iubesc]]></category>
		<category><![CDATA[Nevoi specifice in cadrul relatiei de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia barbatului]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia relatiei de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihosexologia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2797</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/barbati-femei-nevoi-specifice-in-cadrul-relatiei-de-cuplu"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/cuplu-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="nevoi-in-cuplu" title="nevoi-in-cuplu" /></a>Barbati, femei &#8211; doua specii atat de diferite. Ce ne face sa ne adunam impreuna? Ce ne face sa simtim pentru sexul opus acea atractie absolut irezistibila? 
Sa fie vorba de nevoi superioare pe care specia umana le-a atins in mii de ani de evolutie? Sa fie vorba de modul sofisticat in care natura ne impune necesitatea perpetuarii speciei? Sa fie doar teribila, mizerabila dorinta de a avea, de a poseda? Cautarea confirmarii ca suntem vii? Frica de moarte?
Adolescent sau tanar abia pornit pe calea maturizarii, adult ori batran atractia
fata ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/barbati-femei-nevoi-specifice-in-cadrul-relatiei-de-cuplu/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Relaţia de cuplu din perspectiva Analizei Tranzacţionale (AT)</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/relatia-de-cuplu-din-perspectiva-analizei-tranzactionale-at</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/relatia-de-cuplu-din-perspectiva-analizei-tranzactionale-at#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 15 May 2010 08:28:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[analiza tranzactionala]]></category>
		<category><![CDATA[copilul adaptat]]></category>
		<category><![CDATA[copilul creator]]></category>
		<category><![CDATA[eul parintelui]]></category>
		<category><![CDATA[parinte normativ]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia familiei]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia personalitatii]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia relatiei de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[relatia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[Relaţia de cuplu din perspectiva Analizei Tranzacţionale (AT)]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2792</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/relatia-de-cuplu-din-perspectiva-analizei-tranzactionale-at"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/relatiadecuplu-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="relatiadecuplu" title="relatiadecuplu" /></a>AT – o teorie a personalităţii
Stările eului sunt sisteme de emoţii, gândire şi de comportament legate de diferite etape de dezvoltare a unui individ şi chiar ale unui grup, o familie sau o organizaţie.
Starea eului: Părinte
• Cuprinde emoţiile, gândurile şi comportamentele pe care individul le-a învăţat din surse exterioare de figuri autoritare, şi în principal de la proprii părinţi.
• Exemple: fereşte-te de străini, să nu ai încredere în nimeni, joacă cum îţi spune şeful.
• Atunci când o persoană este „Părinte” ea reproduce atitudini şi comportamente pe care le-a împrumutat de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/relatia-de-cuplu-din-perspectiva-analizei-tranzactionale-at/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Familiile monoparentale</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/familiile-monoparentale</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/familiile-monoparentale#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 14 May 2010 06:49:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia familiei]]></category>
		<category><![CDATA[comportamentul copilului]]></category>
		<category><![CDATA[Familiile monoparentale]]></category>
		<category><![CDATA[mama singura]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia familiei]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia mamei singure]]></category>
		<category><![CDATA[relatia mama copil]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2781</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/familiile-monoparentale"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/mama-singura-289x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="mama-singura" title="mama-singura" /></a>Sunt din ce în ce mai prezente în societatea contemporană. Lipsa unui părinte se poate datora decesului acestuia, divorţului, sau alegerii unei persoane de a deveni părinte unic, prin naşterea unui copil conceput prin fertilizare in vitro sau cu un partener care nu va lua parte la creşterea copilului, sau prin adopţia acestuia. Cele mai multe familii monoparentale se datorează divorţului părinţilor şi decesului unui partener. (D. Vasile) Bărbaţii divorţaţi sau văduvi sunt în mai mare măsură dispuşi să-şi transforme „celibatul” într-o recăsătorire, dar recăsătorirea femeii divorţate rămâne mai puţin ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/familiile-monoparentale/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cuplu, Casatorie, Familie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cuplu-casatorie-familie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cuplu-casatorie-familie#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 13 May 2010 14:02:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[femeia in relatie cu barbatul]]></category>
		<category><![CDATA[psiho sexologie]]></category>
		<category><![CDATA[Psihologia cuplului şi psihosexologie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia familiei]]></category>
		<category><![CDATA[Yin şi Yang]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2777</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cuplu-casatorie-familie"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/femeia-si-barbatul-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="femeia-si-barbatul" title="femeia-si-barbatul" /></a>Yin şi Yang 
Caracterul YIN se compune din 
• Yin = exprimă prezenţa norilor, timpul acoperit
• Fu = deal, versant
Caracterul YANG se compune din 
• Yang = desemnează soarele înălţat deasupra zării, acţiunea lui
• Fu = deal, versant
Este deci vorba, la origine, de versantul umbros şi de cel însorit al unei văi, al cărui studiu a putut constitui una din bazele geomanţiei. Prin extensie, YIN şi YANG desemnează aspectul întunecat şi aspectul luminos al tuturor lucrurilor; aspectul pământesc şi aspectul ceresc; aspectul negativ şi aspectul pozitiv; aspectul feminin şi cel ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cuplu-casatorie-familie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Zambetul nu se invata &#8211; El vine din interior</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/zambetul-nu-se-invata-el-vine-din-interior</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/zambetul-nu-se-invata-el-vine-din-interior#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 13 May 2010 07:26:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Dezvoltare personala]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia zambetului]]></category>
		<category><![CDATA[zambeste]]></category>
		<category><![CDATA[zambet]]></category>
		<category><![CDATA[zambet seducator]]></category>
		<category><![CDATA[zambet sincer]]></category>
		<category><![CDATA[zambetul nu se invata]]></category>
		<category><![CDATA[zambetul vine din interior]]></category>
		<category><![CDATA[zambim]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2771</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/zambetul-nu-se-invata-el-vine-din-interior"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/zambet-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="zambet" title="zambet" /></a>Exista 19 feluri de a zambi, este concluzia unui cercetator american. Dintre acestea, doar unul e spontan si adevarat.
In 1967, Paul Ekman, un cercetator american din San Francisco, a pornit in cautarea unui popor care traise pana atunci in izolare completa, care nu vazuse oameni din alt popor si nu auzise de nicio descoperire a lumii moderne. Ekman nu cauta un paradis pierdut si nici nu voia sa scrie un studiu de antropologie care sa rastoarne tot ce se descoperise pana la el. Voia sa vada cu proprii ochi daca ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/zambetul-nu-se-invata-el-vine-din-interior/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>75% dintre femei acordă a doua şansă. De ce iartă infidelitatea?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/75-dintre-femei-acorda-a-doua-sansa-de-ce-iarta-infidelitatea</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/75-dintre-femei-acorda-a-doua-sansa-de-ce-iarta-infidelitatea#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 12 May 2010 14:51:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[75% dintre femei acordă a doua şansă]]></category>
		<category><![CDATA[de ce iarta infidelitatea]]></category>
		<category><![CDATA[de ce insala barbatii]]></category>
		<category><![CDATA[femei inselate]]></category>
		<category><![CDATA[femeile iarta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2767</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/75-dintre-femei-acorda-a-doua-sansa-de-ce-iarta-infidelitatea"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/cheating-man-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="femeile iarta" title="femeile iarta" /></a>Femeile sunt mai predispuse să treacă peste eventualele aventuri ale partenerilor, relevă un studiu publicat în revista Psychological Science. Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de ştiinţă au dat la 500 de perechi anumite chestionare cu privire la infidelitate şi au constatat că motivul pentru care femeile şi bărbaţii sunt deranjaţi de aventurile sexului opus este diferit.
Astfel, pe femei nu le deranjează cel mai tare faptul că partenerul lor a întreţinut raporturi intime cu o altă femeie, ci faptul că bărbatul ar putea avea o legătură emoţională cu cea ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/75-dintre-femei-acorda-a-doua-sansa-de-ce-iarta-infidelitatea/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologie economica &#8211; Abordari perceptual -cognitive ale procesului de evaluare si alegere</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologie-economica-abordari-perceptual-cognitive-ale-procesului-de-evaluare-si-alegere</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologie-economica-abordari-perceptual-cognitive-ale-procesului-de-evaluare-si-alegere#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 12 May 2010 10:51:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia managementului]]></category>
		<category><![CDATA[comportamentul consumatorului]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia clientului]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie economica]]></category>
		<category><![CDATA[Psihologul american Harold Leavit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2762</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologie-economica-abordari-perceptual-cognitive-ale-procesului-de-evaluare-si-alegere"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/comportamentulclinetului-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="comportamentulclinetului" title="comportamentulclinetului" /></a>Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare atat a psihologilor cat si a specialiştilor în marketing, întrucât ei pot afla cum îşi aleg cumpărătorii bunurile şi serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi, care sunt stimulii, factorii care le influenţează alegerea.
Creşterea complexităţii vieţii economice si implicit dezvoltarea nevoilor umane, a condus la necesitatea cunoaşterii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu şi mai complicat, ceea ce impune studierea separată a celor două componente intrinseci: comportamentul omului în calitate de producător de bunuri şi servicii şi comportamentul lui de consumator. Pe ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologie-economica-abordari-perceptual-cognitive-ale-procesului-de-evaluare-si-alegere/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologia culorilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologia-culorilor-2</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologia-culorilor-2#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 11 May 2010 14:38:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia culorii]]></category>
		<category><![CDATA[Testul culorilor]]></category>
		<category><![CDATA[Testul culorilor Luscher]]></category>
		<category><![CDATA[testul luscher]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2757</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologia-culorilor-2"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/psihologia-culorii-300x225.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia-culorii" title="psihologia-culorii" /></a>În timp ce culoarea a înconjurat lumea peste tot şi a supus-o influenţei sale din vremuri imemoriale, comparativ, numai recent, am fost capabili să producem şi să folosim culoarea atât de uşor, precum o facem astăzi. Înainte de sec. XIX numai un număr limitat de vopsele şi pigmenţi se cunoşteau şi acestea erau în principal de origine organică. Erau în acelaşi timp foarte scumpe, aşa încât fabricara culorii şi a materialelor decorative era prerogativul bogăţiei. Sute de mii de melci au fost sacrificaţi pentru ca un împărat roman să-şi poată ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologia-culorilor-2/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Unde se tin cursuri de NLP?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/unde-se-tin-cursuri-de-nlp</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/unde-se-tin-cursuri-de-nlp#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 11 May 2010 09:16:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[NLP]]></category>
		<category><![CDATA[progrmare neuro lingvistica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2754</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/unde-se-tin-cursuri-de-nlp"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Ma intereseaza unde se tin cursuri de NLP (programare neuro lingvistica) in Bucuresti si cat dureaza.
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/unde-se-tin-cursuri-de-nlp/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Anorexia poate fi tratata de psihoterapeuti?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/anorexia-poate-fi-tratata-de-psihoterapeuti</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/anorexia-poate-fi-tratata-de-psihoterapeuti#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 10 May 2010 18:31:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[anorexic]]></category>
		<category><![CDATA[anorexica]]></category>
		<category><![CDATA[anorexie]]></category>
		<category><![CDATA[anorexie nervosa]]></category>
		<category><![CDATA[cauze anorexie]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapie pt anorexie]]></category>
		<category><![CDATA[Terapia cognitiv- comportamentala]]></category>
		<category><![CDATA[tratament anorexie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2741</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/anorexia-poate-fi-tratata-de-psihoterapeuti"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/anorexie-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="anorexie" title="anorexie" /></a>Pornim de la ceea ce inseamna anorexia nervosa pentru a gasi raspunsul la intrebarea &#8220;Anorexia poate fi tratata de catre psihoterapeuti/psihologi?&#8221;

Anorexia nervosa
Pe masura ce tot mai multi oameni se indreapta catre o alimentatie sanatoasa, vor exista intotdeauna aceia care vor duce lucrurile la extrem. Femeile disperate sa arate bine prin pierderea kilogramelor sunt in pericol sa dezvolte anorexia nervosa.  Si nu doar femeile sunt in pericol, caci din ce in ce mai multi barbati incep sa sufere de aceasta afectiune. Anorexicii se vad ca fiind obezi, indiferent cate kilograme au ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/anorexia-poate-fi-tratata-de-psihoterapeuti/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bromance &#8211; Eu, el şi prietenul lui</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/bromance-eu-el-si-prietenul-lui</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/bromance-eu-el-si-prietenul-lui#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 15 Apr 2010 06:51:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihoterapeut Hilda Kablan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[bromance]]></category>
		<category><![CDATA[cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[eu al si prietenul lui]]></category>
		<category><![CDATA[probleme de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[psihopatiile]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapeut hilda kablan]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapie]]></category>
		<category><![CDATA[triunghiul amoros]]></category>
		<category><![CDATA[tulburari de personalitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2644</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/bromance-eu-el-si-prietenul-lui"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/04/triunghiul-amoros-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="triunghiul-amoros" title="" /></a>Eu, el şi prietenul lui

Sincer vorbind, nu- mi convine acest triunghi. Dar normalitatea în dimensiune antropologică ar putea fi condiţionată de integritatea triunghiului socio- afectiv (sociometric), triunghi în care, în cadrul relaţiei cu obiectul dorit, copilul se raportează la mamă. De ce relatie in triunghi si nu relatie duală? Am putea să apelam la mit? Exemplul miturilor, desigur, al regularizărilor pe care ele le practică asupra comportamentului şi asupra comunicării, modul lor de conceptualizare a unei experienţe concrete, sunt tot atâtea analogii cu fenomene specifice comunităţii noastre. Asupra acestui fapt ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/bromance-eu-el-si-prietenul-lui/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Alfred Korzybski</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/alfred-korzybski</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/alfred-korzybski#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 15 Apr 2010 06:40:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihoterapeut Hilda Kablan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Personalitati]]></category>
		<category><![CDATA[Alfred Korzybski]]></category>
		<category><![CDATA[Harta nu este teritoriul]]></category>
		<category><![CDATA[perceptie senzoriala]]></category>
		<category><![CDATA[persuasiune]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapeut hilda kablan]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2640</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/alfred-korzybski"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/04/alfred-korzybskib-265x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="alfred-korzybskib" title="" /></a> 




Alfred Korzybski cunoscut pentru munca sa în domeniul semanticii generale, a promovat un concept fundamental pentru persuasiune: &#8220;Harta nu este teritoriul&#8221;. Mai concret, percepţia senzorială este însoţită de procese naturale de eliminare, distorsiune şi generalizare care fac ca reprezentările interne (harta) să nu fie identice cu realitatea.



]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/alfred-korzybski/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihodinamica suicidului</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihodinamica-suicidului</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihodinamica-suicidului#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 14 Apr 2010 08:48:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Pleteriu Razvan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[abuz alcool]]></category>
		<category><![CDATA[agitatie depresiva]]></category>
		<category><![CDATA[anxietate]]></category>
		<category><![CDATA[atacuri de panica]]></category>
		<category><![CDATA[disperarea]]></category>
		<category><![CDATA[eul]]></category>
		<category><![CDATA[Fenichel]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[insomnie]]></category>
		<category><![CDATA[Psihodinamica suicidului]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog pleteriu razvan]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapia]]></category>
		<category><![CDATA[sinuciderea]]></category>
		<category><![CDATA[suicid]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2635</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihodinamica-suicidului"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/04/suicid-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="suicid" title="" /></a>



Multe boli psihiatrice diferite pot culmina cu deznodamantul tragic al sinuciderii. Sinuciderea este cel mai des asociata cu tulburari afective majore. Determinantii comportamentali suicidari pot fi atat biologici, cat si psihologici. In anumite situatii, toate modalitatile de tratament somatic disponibile trebuie sa fie folosite agresiv in paralel cu abordarea psihoterapeutica. In multe cazuri, doar psihoterapia nu este suficienta pentru pacientii severi suicidari.



Conform intelegerii sale asupra depresiei, Freud a pesupus ca Eul se poate ucide singur doar daca se trateaza pe el insusi ca pe un obiect al iubirii, asa ca ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihodinamica-suicidului/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mecanismele de aparare a Eului</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/mecanismele-de-aparare-a-eului</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/mecanismele-de-aparare-a-eului#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Apr 2010 12:39:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Pleteriu Razvan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[altruismul]]></category>
		<category><![CDATA[Clivajul]]></category>
		<category><![CDATA[disocierea]]></category>
		<category><![CDATA[eul]]></category>
		<category><![CDATA[Identificarea proiectiva:]]></category>
		<category><![CDATA[Mecanismele de aparare a Eului]]></category>
		<category><![CDATA[negarea]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog pleteriu razvan]]></category>
		<category><![CDATA[umorul]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2627</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/mecanismele-de-aparare-a-eului"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/04/ego-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ego" title="" /></a>Mecanismele de aparare a Eului: descriere
Aparari primitive




-    Clivajul: Compartimentarea trairilor referitoare la Sine si la altul, astfel incat integrarea nu este posibila. Atunci cand individul se confrunta cu contradictii in comportament, gandire sau afect, el trateaza dezacordurile cu negare blanda sau cu indiferenta. Aceasta aparare previne aparitia conflictului rezultat din incompatibilitatea celor doua aspecte polarizate ale Sinelui sau ale celuilalt.



-    Identificarea proiectiva: Acest fenomen este atat un mecanism de aparare intrapsihic, cat si un tip de comunicare interpersonala si implica urmatorul comportament: o presiune interpersonala subtila este pusa asupra altei ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/mecanismele-de-aparare-a-eului/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Traume din copilarie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/traume-din-copilarie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/traume-din-copilarie#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Apr 2010 20:47:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Pleteriu Razvan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia copilului]]></category>
		<category><![CDATA[abuz infantil]]></category>
		<category><![CDATA[angoase]]></category>
		<category><![CDATA[anna freud]]></category>
		<category><![CDATA[clinici pediatrice]]></category>
		<category><![CDATA[comportamentul copilului]]></category>
		<category><![CDATA[copii traumatizati]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea copilului]]></category>
		<category><![CDATA[maltratare]]></category>
		<category><![CDATA[maltratarii copiilor si al abuzului sexual]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog pleteriu razvan]]></category>
		<category><![CDATA[trauma]]></category>
		<category><![CDATA[traumatizarii psihice la copii]]></category>
		<category><![CDATA[traume din copilarie]]></category>
		<category><![CDATA[traume la copii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2623</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/traume-din-copilarie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/04/traumacopilariei-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="traumacopilariei" title="" /></a>



Istoria cercetarii traumatizarii psihice la copii este un capitol putin laudabil al disciplinelor de specialitate competente in acest sens. Retrospectiv, pare greu de conceput ca au putut fi trecute cu vederea atat timp urmarile catastrofale ale separarilor la varsta sugarului si a copilului mic, mai ales in crese si clinici pediatrice, ca si fenomenul de masa al maltratarii copiilor si al abuzului sexual al acestora. Sensibilizarea “lumii profesionistilor” si a opiniei publice pentru vulnerabilitatea lumii interioare a copilului a trebuit in mod evident sa se impuna impotriva unei “ne-cunoasteri” generale, ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/traume-din-copilarie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ajutor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/ajutor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/ajutor#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 30 Mar 2010 08:02:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>cortina</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psiho]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/ajutor</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/ajutor"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>PROBLEMA MEA E LEGATA DE FIICA MEA.CRED CA ARE TULBURARI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR.MANANCA MULTSI APOI SE CULPABILIZEAZA SI II ESTE RUSINE.A DEVENIT SUPRAPONDERALA.A INCERCAT MULTE DIETE.A MAI SLABIT DAR IN PAUZELE DINTRE ELE &#8220;SE INDOAPA&#8221; CU MANCARE APOI PLANGE.NU REUSESC S-O CONVING SA FACA PSIHOTERAPIE.NU STIU CE SA FAC.CARE AR FI PRIMUL PAS.VA MULTUMESC.CORTINA
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/ajutor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum sa devii lider</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-devii-lider</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-devii-lider#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 03 Mar 2010 17:31:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Dezvoltare personala]]></category>
		<category><![CDATA[Psiho]]></category>
		<category><![CDATA[cum sa devii lider]]></category>
		<category><![CDATA[leader]]></category>
		<category><![CDATA[leadership]]></category>
		<category><![CDATA[lider]]></category>
		<category><![CDATA[stilul tranzactional]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2581</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cum-sa-devii-lider"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/03/leadership-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="leadership" title="leadership" /></a>V-ati intrebat vreodata ce inseamna o conducere eficienta, de succes, in ce fel influenteaza aceasta performantele unei organizatii si motivatia? 
 Leadership-ul si implicatiile sale





Exista trei tipuri de stiluri de conducere: de ordin tranzactional, transformational si non-leadership.
Stilul tranzactional se refera la utilizarea de recompense pe o baza de schimb (angajatul este platit sau recunoscut in momentul atingerii standardelor de performanta), iar liderul se asigura ca va fi mereu informat




cand lucrurile nu merg bine, intervenind atunci cand este cazul.  Stilul tranzactional a fost asociat cu stilul traditional de a conduce: esti ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-devii-lider/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De ce barfim?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/de-ce-barfim</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/de-ce-barfim#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 03 Mar 2010 07:25:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[avem nevoie de barfa]]></category>
		<category><![CDATA[de ce barfim]]></category>
		<category><![CDATA[femeile barfesc]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2574</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/de-ce-barfim"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/03/de-ce-barfim-300x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="de-ce-barfim" title="de-ce-barfim" /></a>Vreau sa aflam impreuna de ce barfesc oamenii&#8230;si daca femeile barfesc mai mult decat barbatii?
Variante:




Toti oamenii ajung la un moment dat sa faca lucrul asta mai putin ornorabil. De ce?!? O explicatie la indemana, convenabila si care ne-ar scoate cumva fata la lumina ar fi ca folosim barfa ca pe o supapa, atunci cand nu mai putem controla frustrarile si furiile interioare. Si ne lamentam si ii criticam pe ceilalti cand de fapt neputiinta si nestiinta noastra ne nemultumeste. Atata timp cat nu ranim ireversibil pe cineva, cand nu provocam ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/de-ce-barfim/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Doctoriţă psihiatru desfigurată de un pacient</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/doctorita-psihiatru-desfigurata-de-un-pacient</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/doctorita-psihiatru-desfigurata-de-un-pacient#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 02 Mar 2010 19:26:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Despre psihiatrie]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatra batuta]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatra taiata]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2563</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/doctorita-psihiatru-desfigurata-de-un-pacient"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/03/psihiatra-batuta1-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihiatra-batuta1" title="psihiatra-batuta1" /></a>Cine ne apara de pacientii periculosi, intreaba revoltati medicii din Bucuresti, care au aflat ca o colega de-a lor a fost ranita in timpul consultatiei.




Femeia este medic psihiatru si a fost taiata cu un cutit pe fata, mana si cap, de barbatul pe care incerca sa-l ajute intr-un cabinet de pe Splaiul Independentei la doi pasi de Spitalul Municipal. 
&#8220;Femeia este medic primar psihiatru si are 38 de ani. In timpul consultatiei, pacientul a scos un cutit cu care a taiat-o pe fata, strapungandu-i obrazul, pe antebrat si scalp. Acum este ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/doctorita-psihiatru-desfigurata-de-un-pacient/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O piatra pe cer&#8230;</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/o-piatra-pe-cer</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/o-piatra-pe-cer#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 02 Mar 2010 07:12:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[comportament social]]></category>
		<category><![CDATA[frica]]></category>
		<category><![CDATA[manipularea maselor]]></category>
		<category><![CDATA[meteoritul Apophis]]></category>
		<category><![CDATA[modificarea relaţiilor interumane]]></category>
		<category><![CDATA[reactii irationale]]></category>
		<category><![CDATA[sfarsit apocaliptic]]></category>
		<category><![CDATA[teama]]></category>
		<category><![CDATA[teama de un sfarsit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2545</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/o-piatra-pe-cer"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://img.businesscover.ro/apophis-20071114-browse-281x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="Meteoritul apophis" /></a> [Învăţătorule] care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia? (Matei 24:3)
Vacanţa de Crăciun a anului 2004 a adus vestea unui cadou pe cât de interesant din punct de vedere ştiinţific, pe atât de nedorit pentru umanitate. Cercetători americani şi italieni au observat practic simultan un corp ceresc nou, a cărui traiectorie, în urma măsurătorilor, a fost stabilită ca potenţial intersectabilă cu Pământul. Asteroidul, cu un diametru de 320 de metri, avea o şansă din 200 să ne arate pe viu cum au dispărut dinozaurii. Cercetările ulterioare ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/o-piatra-pe-cer/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ÎN CE MĂSURĂ INFLUENŢEAZĂ DESENELE ANIMATE VIOLENTE DEZVOLTAREA PSIHOLOGICĂ A COPIILOR</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/in-ce-masura-influenteaza-desenele-animate-violente-dezvoltarea-psihologica-a-copiilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/in-ce-masura-influenteaza-desenele-animate-violente-dezvoltarea-psihologica-a-copiilor#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 08 Feb 2010 07:04:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia copilului]]></category>
		<category><![CDATA[desenele animate interzise]]></category>
		<category><![CDATA[desenele animate si psihologia copilului]]></category>
		<category><![CDATA[desenele animate violente]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea psihologica a copiilor]]></category>
		<category><![CDATA[in ce masura influenteaza copiii desenele animate]]></category>
		<category><![CDATA[influenta mass media asupra copilului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2518</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/in-ce-masura-influenteaza-desenele-animate-violente-dezvoltarea-psihologica-a-copiilor"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/02/tom-and-jerry1-7749131-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="desene interzise" title="desene interzise" /></a>



Tema cercetării
Copiii sunt oglinda părinţilor, aşa cum sunt crescuţi aşa se comportă, ei imită comportamentul părinţilor până la o anumită vârstă. Dar ce se poate întâmpla când părinţii nu au timp suficient pe care să îl petreacă alături de copii? Pe cine imită aceştia?Dar ce se întâmplă dacă micuţii sunt uitaţi în faţa micilor ecrane?



Prin analogie, ei ar trebui să imite ceea ce văd la televizor. De la acestă idee porneşte şi tema proiectului de cercetare şi anume “În ce măsură influenţează desenele animate violente dezvoltarea psihologică a copiilor?”
Lucrarea de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/in-ce-masura-influenteaza-desenele-animate-violente-dezvoltarea-psihologica-a-copiilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Alcoolul</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/alcoolul</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/alcoolul#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 03 Feb 2010 07:20:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[alcool]]></category>
		<category><![CDATA[alcoolic]]></category>
		<category><![CDATA[alcoolism]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihica]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihologica]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta de alcool]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2513</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/alcoolul"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/02/s-alcool-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="alcoolism" title="alcoolism" /></a>


Datorita unor date stintifice, literale sau artistice se observa ca alcoolul a insotit omenirea facand parte integrata din viata societati omenesti. Consumul de alcool este pastrat sub forma “laica” chiar si in zilele noastre in timpul unor mese festive ; petreceri; e.t.c.
Paracelsus este socotit primul care a dat numerele de Alckhol substantei volatile obtinute la distilarea vinului. Cel mai vechi document scris care contine referiri la vin si la bere este considerat a fi papirusul lui Eber scris in anul 1500 i.e.n. si care contine si prescripti medicale. 


Consumul de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/alcoolul/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Procese psihice</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/procese-psihice</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/procese-psihice#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 02 Feb 2010 14:26:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[imaginatia]]></category>
		<category><![CDATA[memoria]]></category>
		<category><![CDATA[procese psihice]]></category>
		<category><![CDATA[receptorul]]></category>
		<category><![CDATA[senzoriale]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de senzatii]]></category>
		<category><![CDATA[vointa]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2508</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/procese-psihice"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/02/psychic-reading-787600-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="fenomene psihice" title="fenomene psihice" /></a>



Procesele psihice pot fi:
- senzoriale (senzaţii, percepţii, reprezentări)
- cognitive (gândirea, memoria, imaginaţia)
- Fenomene psihice – reglatorii (afecţiunea, voinţa, motivaţia, atenţia)
- Activitatea psihică – limbajul



SENZAŢIILE
Senzaţiile sunt procese psihice senzoriale şi în acelaşi timp imagini primare care semnalizează asupra însuşirilor concrete şi separate ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor sau organelor de simţ.
Procesele senzoriale şi în special senzaţiile sunt cele mai simple legături, corelări, stabilite cu mediul intern sau extern. De aceea senzaţiile sunt fenomene psihice elementare şi primare. Ele semnalizează asupra însuşirilor separate şi concrete ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/procese-psihice/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Surse ale conflictului in cuplu</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/surse-ale-conflictului-in-cuplu</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/surse-ale-conflictului-in-cuplu#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 01 Feb 2010 15:58:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[conflict in cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[relatia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[surse ale conflictului in cuplu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2504</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/surse-ale-conflictului-in-cuplu"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/02/couple-arguing-270-thumb-270x270-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="conflicte in cuplu" title="conflicte in cuplu" /></a>



Inteligenta este unul dintre aspectele asupra carora au fost remarcate diferente între sexe. Femeile au de regula o inteligenta intuitiva, capacitate de a intelege mai bine viata, capacitate de a intelege global situatia si relatia intre elemente.
Barbatii au o inteligenta orientata spre viata neanimata, inteligenta analitica si abstracta, instrumental conceptuala.



Cand o femeie întreaba „cum este rochia mea”, ce ar rãspunde un barbat? („frumoasa”), dar o prietena a femeii? („croiul este…….., materialul este………..”).
Afectivitatea feminina determina, pe de o parte, ca femeia sa fie considerata mai sensibila, pe de alta parte, creeaza ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/surse-ale-conflictului-in-cuplu/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>TRADITIONAL SI MODERN IN CUPLUL CONTEMPORAN &#8211; SOCIOLOGIA FAMILIEI</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/traditional-si-modern-in-cuplul-contemporan-sociologia-familiei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/traditional-si-modern-in-cuplul-contemporan-sociologia-familiei#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 01 Feb 2010 06:57:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[cariera femeii]]></category>
		<category><![CDATA[cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[familia]]></category>
		<category><![CDATA[familia contemporana]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cupli]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia familiei]]></category>
		<category><![CDATA[relatia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[TRADITIONAL SI MODERN IN CUPLUL CONTEMPORAN - SOCIOLOGIA FAMILIEI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2496</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/traditional-si-modern-in-cuplul-contemporan-sociologia-familiei"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/02/modern_family_cast-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="familia moderna" title="familia moderna" /></a>



Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale, iar istoria evolutiei familiei nu este altceva decat istoria dezvoltarii si modificarii rolurilor conjugale.
Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari profunde.



Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/traditional-si-modern-in-cuplul-contemporan-sociologia-familiei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sindromul Tourette II</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette-ii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette-ii#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 Jan 2010 22:04:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[comportament obsesiv]]></category>
		<category><![CDATA[coprolalia]]></category>
		<category><![CDATA[echolalia]]></category>
		<category><![CDATA[hiperactivitatea]]></category>
		<category><![CDATA[sindromul tourette]]></category>
		<category><![CDATA[ticuri motorii]]></category>
		<category><![CDATA[ticuri verbale]]></category>
		<category><![CDATA[ticuri vocale]]></category>
		<category><![CDATA[tourette]]></category>
		<category><![CDATA[tulburari de atentie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2493</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette-ii"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Clasificarea ticurilor:
Există două tipuri de ticuri: simple şi complexe. Cele simple se produc deodată şi se pot repeta des (exemplu: clipitul, pufnitul, trasul nasului, grimasele faciale). Cele complexe sunt: sariturile, mirositul lucrurilor, atingerea altor persoane, coprolalia, echolalia.
Ticurile  se pot controla?
Cei cu sindromul tourette pot să-şi controleze uneori ticurile, dar efortul este similar cu reţinerea unui strănut, are, la un moment dat, tot trebuie eliberat. Ticurile devin mai intense la stress şi scad în intensitate când persoana se relazează, iar în timpul somnului dispar complet.
Este Sindromul Tourette mostenit?
Studiile genetice sugerează că acest ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette-ii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sindromul Tourette</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 Jan 2010 21:36:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[Copromerimnia]]></category>
		<category><![CDATA[Echomerimnia]]></category>
		<category><![CDATA[Gilles de la Tourette]]></category>
		<category><![CDATA[Palimerimnia]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapia]]></category>
		<category><![CDATA[sindromul tourette]]></category>
		<category><![CDATA[Societatea Tourette]]></category>
		<category><![CDATA[tehnicile de relaxare]]></category>
		<category><![CDATA[ticuri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2489</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/angry-boy-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="sindromul tourette" title="sindromul tourette" /></a>



Numele sindromului s-a dat după dr. Gilles de la Tourette, un medic neurolog francez, care a descris, în 1885, pentru prima dată nişte ticuri (manifestări) ciudate  descoperite la o marchiză în vârstă de 86 de ani.  Astfel, sindromul tourette este o tulburare neurologică (nu o boală), transmisă genetic, deci moştenită de la părinţi sau strămoşi, caracterizată prin mişcari şi/sau sunete repetate involuntar, numite ticuri.



Acest sindrom poate afecta orice persoană, indiferent de etnia lui, dar s-a constatat că se întâneşte de 3-4 ori mai des la bărbaţi decât la femei.
Cum se ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>INTRODUCERE ÎN CONSILIEREA PERSOANELOR VÂRSTNICE</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/introducere-in-consilierea-persoanelor-varstnice</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/introducere-in-consilierea-persoanelor-varstnice#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 Jan 2010 15:08:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[consiliere]]></category>
		<category><![CDATA[consilierea batranilor]]></category>
		<category><![CDATA[consilierea persoanelor in varsta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2485</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/introducere-in-consilierea-persoanelor-varstnice"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/comforting_old_person_cropped_crop380w-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="consilierea persoanelor in varsta" title="consilierea persoanelor in varsta" /></a>



Nae Ionescu rostea adesea in fata studentilor o propozitie devenită celebră: “Tineretul are intotdeauna dreptate in sensul latent că tineretul dispune de timpul necesar pentru corectarea propriilor greseli inerente varstei. De aceea tineretea este prin definitie creatoare.” In “Arta de a muri”, Mircea Eliade, intr-un eseu despre tinerete si bătranete afirma că tinerii au simtul trecutului mai acut decat varstnicii.



Trecutul este un element prezent pentru că nu s-au detasat de amintiri. Cereti unui tatar să scrie o carte asupra vietii si ea va contine o mie de pagini, un matur ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/introducere-in-consilierea-persoanelor-varstnice/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dieta in ADHD</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/dieta-in-adhd</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/dieta-in-adhd#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 28 Jan 2010 11:47:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[adhd]]></category>
		<category><![CDATA[antioxidanti]]></category>
		<category><![CDATA[Attention Deficit Hyperactivity Disorder]]></category>
		<category><![CDATA[ce manca copiii cu adhd]]></category>
		<category><![CDATA[deficit de atentie]]></category>
		<category><![CDATA[dieta pt adhd]]></category>
		<category><![CDATA[regim adhd]]></category>
		<category><![CDATA[Tulburare Hiperkinetica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2478</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/dieta-in-adhd"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/3d296266f09e94f58933076d72537-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ADHD" title="ADHD" /></a>



ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder) se traduce in romana prin Deficit de Atentie / Tulburare Hiperkinetica si se refera la un comportament bazat pe o combinatie dintre neatentie, hiperactivitate si impulsivitate ce afecteaza buna functionare a individului la scoala sau acasa. Simtomele comune includ: instabilitate psihica, anxietate, impulsivitate, ostilitate, capacitate redusa de concentrare, dereglari ale somnului, sureri de cap, migrene si disconfort abdominal.



Persoanele ce sufera de ADHD prezinta de multe ori, un istoric precum: greutate la nastere scazuta, alergii sau probleme autoimune. Barbatii sunt afectati in mai mare masura decat ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/dieta-in-adhd/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tipuri de memorie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tipuri-de-memorie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tipuri-de-memorie#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 28 Jan 2010 07:27:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[memoria]]></category>
		<category><![CDATA[memoria de lunga durata]]></category>
		<category><![CDATA[memoria de scurta durata]]></category>
		<category><![CDATA[memorie senzoriala]]></category>
		<category><![CDATA[memorie temporala]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de memorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2473</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tipuri-de-memorie"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/memorymandad-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="memorie" title="memorie" /></a>


 
Omul are posibilitatea sa intipareasca impresiile produse de obiecte, fenomene care actioneaza asupra analizatorilor, iar procesul psihic care asigura pastrarea experientei lui anterioare este memoria.
Inca in psihologia clasica, incepand cu studiile lui H.Ebbinghaus, M.Mayer si W.Stern, s-a facut constatatre ca functia mnezica are o organizare eterogena, punand in evidenta o diversitate de modalitati si forme de manifestare. 



Pentru delimitarea lor, au fost introduse patru criterii, care-si pastreaza valabilitatea si astazi, si anume:
prezenta sau absenta intentiei si a controlului voluntar;
prezenta sau absenta desprinderii si intelegerii legaturilor specifice intre elementele si ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tipuri-de-memorie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ADHD</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/adhd</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/adhd#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 Jan 2010 12:09:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[adhd]]></category>
		<category><![CDATA[deficit de atentie]]></category>
		<category><![CDATA[Sindromul ADHD]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2469</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/adhd"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/1227544921-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ADHD" title="ADHD" /></a>



Sindromul ADHD
Desi sunt la fel de inteligenti si capabili ca ceilalti, copiii cu ADHD nu stiu sa-si utilizeze resursele de care dispun.
ADHD este o prescurtare acceptata international si inseamna Deficit de Atentie/Tulburare Hiperkinetica.



Este una dintre cele mai frecvente afectiuni comportamentale întalnite la copii si adolescenti: studiile arata ca un procent de 5% din copiii de varsta scolara prezinta simptome de ADHD.
Aceasta afectiune debuteaza în copilarie si poate persista si la varsta adulta. Desi la unii copii simptomele ADHD dispar odata cu înaintarea în varsta, peste 60% pot sa prezinte simptome ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/adhd/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce vor femeile de la barbati?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/ce-vor-femeile-de-la-barbati</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/ce-vor-femeile-de-la-barbati#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 Jan 2010 07:06:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[ce isi doresc barbatii]]></category>
		<category><![CDATA[ce isi doresc femeile de la barbati]]></category>
		<category><![CDATA[ce vor femeile de la barbati]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cuplu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2457</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/ce-vor-femeile-de-la-barbati"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/man-giving-woman-massage-194x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ce isi doresc femeile" title="ce isi doresc femeile" /></a>



Ce vor femeile de la barbati? Ce isi doresc femeile? Ce asteapta o femeie de la un barbat?
Mereu aceeasi intrebare si mereu aceeasi dilema. Sa fie oare stiut ce isi doresc de fapt femeile de la un barbat sau poate fiecare isi doreste cu totul alceva? Putem sa facem o lista cu ceea ce si-ar dori macar majoritatea femeilor? Iata o astfel de lista…
LISTA INITIALA (25 DE ANI)
1. Sa fie frumos
2. Sa aiba succes financiar
3. Sa asculte cu atentie
4. Sa aiba simtul umorului



5. Sa fie in buna forma fizica
6. Sa ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/ce-vor-femeile-de-la-barbati/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihologia Propagandei &#124; Persuasiunea in Marketing si Vanzari</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihologia-propagandei-persuasiunea-in-marketing-si-vanzari</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihologia-propagandei-persuasiunea-in-marketing-si-vanzari#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 26 Jan 2010 14:27:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2452</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihologia-propagandei-persuasiunea-in-marketing-si-vanzari"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/images_16-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologie persuasiune" title="psihologie persuasiune" /></a>Persuasiunea in Marketing si Vanzari




Persuasiunea, din punctul de vedere al dictionarului de psihologie,Larousse, persuasiunea semnifica, “actiunea exercitata asupra cuiva in scopul de a-l determina sa creada sau sa faca ceva. Persuasiunea este folosita zi de zi de educatorul care sugereaza cu abilitate o anumita conduita, de medicul care isi linisteste pacientul sau de comerciantul care vrea sa vanda un nou produs. Unul din mijloacele de persuasiune utilizate in comert este oferirea unei mostre.



Pentru promotor este vorba de a-ti “apuca un deget”: cerand putin (utilizarea gratuita a noului produs), el spera ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihologia-propagandei-persuasiunea-in-marketing-si-vanzari/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Atitudinea fata de diferitele forme de devianta sexuala in trecut si in prezent</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/atitudinea-fata-de-diferitele-forme-de-devianta-sexuala-in-trecut-si-in-prezent</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/atitudinea-fata-de-diferitele-forme-de-devianta-sexuala-in-trecut-si-in-prezent#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 26 Jan 2010 07:23:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Atitudinea fata de diferitele forme de devianta sexuala in trecut si in prezent]]></category>
		<category><![CDATA[homosexualitate]]></category>
		<category><![CDATA[prostitutie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia sexualitatii]]></category>
		<category><![CDATA[sexualitate]]></category>
		<category><![CDATA[viol]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2443</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/atitudinea-fata-de-diferitele-forme-de-devianta-sexuala-in-trecut-si-in-prezent"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/prostitution-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="prostitutie" title="prostitutie" /></a>



Intreaga istorie a sexualitatii umane a cunoscut o serie de forme de exprimare a instinctului sexual, forme ce nu au un caracter unitar sau omogen, ci poseda o mare variabilitate si diversitate, in functie de traditii, moravuri, obiceiuri, reguli scrise sau nescrise etc. Astfel, neexistand doar un singur model cultural al sexualitatii umane, nu se pot judeca &#8220;abaterile&#8221; sau formele de &#8220;devianta&#8221;. De aceea se afirma ca ceea ce intr-o anumita societate poarta eticheta de deviant, in alte societati sau perioade istorice este definit ca un fenomen normal.



Spre ex. Intr-un ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/atitudinea-fata-de-diferitele-forme-de-devianta-sexuala-in-trecut-si-in-prezent/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Inteligenta la nivelul activitatii mintale</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/inteligenta-la-nivelul-activitatii-mintale</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/inteligenta-la-nivelul-activitatii-mintale#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 Jan 2010 14:40:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[intelectul]]></category>
		<category><![CDATA[inteligenta]]></category>
		<category><![CDATA[Inteligenta la nivelul activitatii mintale]]></category>
		<category><![CDATA[neuropsihologiei]]></category>
		<category><![CDATA[piaget]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie genetica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologiei cognitive]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2438</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/inteligenta-la-nivelul-activitatii-mintale"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/competitive_intelligence-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="inteligenta" title="inteligenta" /></a>



Termenul de &#60; INTELIGENTA &#62; provine de la latinescul INTELLIGERE, care inseamna a relationa, a organiza sau de la INTERLEGERE, care presupune stabilirea de relatii intre relatii.
Chiar terminologia sugereaza faptul ca inteligenta depaseste gandirea care se limiteaza la stabilirea relatiilor dintre insusirile esentiale ale obiectivelor si fenomenelor si nu a relatiilor intre relatii.



Cat de complexa este aceasta latura a personalitatii reiese din modul ei de abordare in istoria filozofiei si psihologiei.Parerile fata de inteligenta au oscilat de la acceptarea si sublinierea rolului ei in cunoastere, pana la diminuarea semnificatiei ei ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/inteligenta-la-nivelul-activitatii-mintale/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Freud &#8211; Interpretarea viselor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/freud-interpretarea-viselor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/freud-interpretarea-viselor#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 Jan 2010 06:56:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psiho]]></category>
		<category><![CDATA[cosmar]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[Freud - Interpretarea viselor]]></category>
		<category><![CDATA[interpretarea viselor]]></category>
		<category><![CDATA[psihanalist]]></category>
		<category><![CDATA[psihanaliza]]></category>
		<category><![CDATA[Sigmund Freud]]></category>
		<category><![CDATA[Viata mea si psihanaliza]]></category>
		<category><![CDATA[vise]]></category>
		<category><![CDATA[vise anxioase]]></category>
		<category><![CDATA[visele obscure]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2433</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/freud-interpretarea-viselor"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/dreaming-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="interpretarea viselor" title="interpretarea viselor" /></a>“Interpretarea viselor este magistrala care duce la cunoasterea inconstientului”.1




Freud vorbeste despre interpretarea viselor ca despre “cea mai frumoasa descoperire”pe care a facut-o. Visul este ‘baza comuna a vietii sufletesti’2 iar sensul ascuns al conduitelor noastre se explica prin rateurile vietii cotidiene.Dupa Freud, teoria interpretarii viselor inseamna o proba decisiva in judecata capacitaii unui subiectsi defineste aceasta proba printr-un termen ebraic, schibboleth3.



In psihanaliza, interpretarea visului este un fel de schibboleth. Freud considera adevarati analistidoar pe cei care foloseau acest procedeu.
In lucrarea sa, “Interpretarea viselor”, Freud avanseaza o serie de axiome. El ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/freud-interpretarea-viselor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Motivatia</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/motivatia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/motivatia#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2010 23:49:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Adaugaţi etichetă nouă]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea personalitatii]]></category>
		<category><![CDATA[Homeostazia]]></category>
		<category><![CDATA[motivatie]]></category>
		<category><![CDATA[motivational]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[piramida nevoilor umane]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2429</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/motivatia"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/motivation-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="motivatie" title="motivatie" /></a>Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este motivatia, fiind primul lor element cronologic.




A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce&#8221; inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in miscare).



Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/motivatia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>FACTORII PSIHOLOGICI IMPLICATI IN STIMULAREA CREATIVITATII MANAGERIALE</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-implicati-in-stimularea-creativitatii-manageriale</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-implicati-in-stimularea-creativitatii-manageriale#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 21 Jan 2010 07:07:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[act creativ]]></category>
		<category><![CDATA[blocaje ale creativitatii]]></category>
		<category><![CDATA[comportament creator]]></category>
		<category><![CDATA[creativitate]]></category>
		<category><![CDATA[creativitate manageriala]]></category>
		<category><![CDATA[factori care stimuleaza creativitatea]]></category>
		<category><![CDATA[factori cognitivi]]></category>
		<category><![CDATA[factori psihologici]]></category>
		<category><![CDATA[FACTORII PSIHOLOGICI IMPLICATI IN STIMULAREA CREATIVITATII MANAGERIALE]]></category>
		<category><![CDATA[Hilaroterapia]]></category>
		<category><![CDATA[Metode destinate personalitatii creatoare]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[stimularea creativitatii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2419</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-implicati-in-stimularea-creativitatii-manageriale"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.theupc.ca/images/email/bulb.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="creativitate manageriala" /></a>



Metode de stimulare a creativitatii
Se considera ,ca folosind miljoacele adecvate, la orice fiinta umana normala(Q.I.=90) se poate dezvolta macar un minim de creativitate. De aici rezulta ca orice persoana creativa trebiue sa beneficieze de miljoace generale si speciale de stimulare a creativitatii.



Criteriul folosit pentru a diferentia metodele de educare a creativitatii il constituie destinatarul caruia i se adreseaza, prepodernt, metodele respective si care, in principal, sunt personalitatea sau produsul creativ.
Educatia creativitatii presupune un moment initial,si anume autoeducatia ei, adica efortul si motivatia fiecarei personae de a-si exersa si dezvolta deschiderea ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-implicati-in-stimularea-creativitatii-manageriale/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Factorii psihologici care pot bloca stimularea creativitatii manageriale</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-care-pot-bloca-stimularea-creativitatii-manageriale</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-care-pot-bloca-stimularea-creativitatii-manageriale#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 20 Jan 2010 13:54:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[blocaje culturale]]></category>
		<category><![CDATA[blocaje emotionale]]></category>
		<category><![CDATA[blocajele creativitatii]]></category>
		<category><![CDATA[creativitate]]></category>
		<category><![CDATA[creativitatea]]></category>
		<category><![CDATA[factori psihologici]]></category>
		<category><![CDATA[Factorii psihologici care pot bloca stimularea creativitatii manageriale]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2413</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-care-pot-bloca-stimularea-creativitatii-manageriale"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/creamindlklgmew-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="blocarea creativitatii" title="blocarea creativitatii" /></a>



Identificarea creativitatii este o premisa pentru anticiparea actiunii de educare a ei. Factorii inhibanti pentru creativitate pot fi diferentiati pentru toate cele patru fatete de fond ale creativitatii: personalitate, proces, produs, climat creativitate. Unele blocaje, prin reversul lor se pot transforma in stimulenti.



Factorii care pot bloca creativitatea, pot fi:
Blocajele culturale(A.Cosmovici,1996,E.P.Torance,1971)
Conformismul:se refera la dorinta oamenilor ca toti cetatenii sa se poata sa gandeasca la fel. Cei cu idei si comportamente neobisnuite sunt dezaprobati si priviti cu suspiciune,atitudine care ii descurajeaza si implicit ii inhiba atitudinele creative;
Influenta nefasta a prejudecatilor existente la ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/factorii-psihologici-care-pot-bloca-stimularea-creativitatii-manageriale/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/fenomene-psihosociologice-ale-mediului-privativ-de-libertate</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/fenomene-psihosociologice-ale-mediului-privativ-de-libertate#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 19 Jan 2010 07:12:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE]]></category>
		<category><![CDATA[Fenomenul de prizonizare si deprizonizare]]></category>
		<category><![CDATA[penitenciar]]></category>
		<category><![CDATA[Perceptia detinutului asupra pedepsei si a mediului privativ]]></category>
		<category><![CDATA[Privarea de libertate]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[psiho–sociale]]></category>
		<category><![CDATA[Relatiile interpersonale]]></category>
		<category><![CDATA[sinucideri]]></category>
		<category><![CDATA[socul încarcerarii.]]></category>
		<category><![CDATA[structura sa psihologica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2390</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/fenomene-psihosociologice-ale-mediului-privativ-de-libertate"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/prison-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="penitenciar psihologie" title="penitenciar psihologie" /></a>



Cunostintele privind fenomenele psiho–sociale ce pot surveni în conditiile mediului privativ sunt necesare, deoarece institutia specializata în executarea sanctiunilor privative de libertate se deosebeste prin profilul sau psiho-social de oricare alta institutie sau grupare organizata de oameni.
Venirea individului în penitenciar nu este urmarea unui act propriu de viata sau a unei obligatii cetatenesti (cum este cazul internarii într-un spital sau efectuarea stagiului militar), ci reprezinta o forma de sanctionare aplicata de societate individului care s-a abatut de la normele ei morale si juridice.
Odata cu intrarea în penitenciar individul resimte, într-o ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/fenomene-psihosociologice-ale-mediului-privativ-de-libertate/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Impactul mediilor asupra tinerilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/impactul-mediilor-asupra-tinerilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/impactul-mediilor-asupra-tinerilor#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 18 Jan 2010 12:01:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[efectele violentei]]></category>
		<category><![CDATA[efectele violentei asupra tinerilor]]></category>
		<category><![CDATA[Impactul medilor asupra tinerilor]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in media]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in muzica]]></category>
		<category><![CDATA[violenta la tv]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2383</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/impactul-mediilor-asupra-tinerilor"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/clip_image002-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="efectele violentei din media" title="efectele violentei din media" /></a>Foarte multe studii dovedesc efectul negativ al violentei si al distractiei.




In 15 noiembrie 2002 ziarul “EL PAIS” din Spania examina violenta si diversele medii sociale. Aducea la cunostinta un comunicat din partea guvernului francez in care se semnala ca transmiterea programelor care contin violenta pot afecta grav comportamentul adolescentilor. De aceea se recomanda ca programele care contin in cadrul lor violenta sau pornografie sa nu fie transmise decat dupa ora 22:30.



Acel comunicat de asemenea prezenta niste criterii foarte stricte ptr delimitarea filmelor. O analiza de 102 filme prezentate in 4 ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/impactul-mediilor-asupra-tinerilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor III</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-tehnici-de-manipulare-a-consecintelor-a-metode-de-crestere-a-comportamentului-citeste-mai-mult-b-metode-de-st</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-tehnici-de-manipulare-a-consecintelor-a-metode-de-crestere-a-comportamentului-citeste-mai-mult-b-metode-de-st#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 02 Dec 2009 08:07:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[cognitiv comportamental]]></category>
		<category><![CDATA[paradigma comportamentala]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru vata cristina]]></category>
		<category><![CDATA[tehnici de manipulare]]></category>
		<category><![CDATA[terapie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2283</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-tehnici-de-manipulare-a-consecintelor-a-metode-de-crestere-a-comportamentului-citeste-mai-mult-b-metode-de-st"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor
Tehnici de manipulare a consecintelor:
A.    Metode de crestere a comportamentului &#8211; citeste mai mult
B.    Metode de stingere a comportamentului &#8211; citeste mai mult
B. Metode de reducere a comportamentului
B. a. Stingerea/Extinctia: copilul nu primeste nici o recompensa pentru comportamentul indezirabil, adica, se opreste intarirea de genul aprobarii sau a atentiei. Succesul stingerii consta in eliminarea comportamentului din repertoriul copilului. Este o procedura prin care intarirea care urma comportamentului operant este eliminata. Trebuie sa fim atenti ca intarirea sa nu fie de fapt alta ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-tehnici-de-manipulare-a-consecintelor-a-metode-de-crestere-a-comportamentului-citeste-mai-mult-b-metode-de-st/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor II</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-ii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-ii#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Nov 2009 23:22:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[cognitiv comportamental]]></category>
		<category><![CDATA[paradigma comportamentala]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru vata cristina]]></category>
		<category><![CDATA[shaping]]></category>
		<category><![CDATA[Tehnica Premarck]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2281</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-ii"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor
Tehnici de manipulare a consecintelor:
A.    Metode de crestere a comportamentului &#8211; citeste mai mult
B.    Metode de stingere a comportamentului &#8211; citeste mai mult
A. a. Intarirea pozitiva (recompensa): implica prezentarea stimulilor (un obiect sau un eveniment recompensa) imediat dupa efectuarea comportamentului, fapt care creste probabilitatea reluarii acestui comportament in viitor. Astfel, se genereaza principiul conform caruia comportamentul depinde de consecintele sale.
Structura cognitiva creata este: “Daca fac comportamentul X, voi primi ceva bun.”
Se aplica cand:
1.    un nou comportament urmeaza sa fie incorporat in repertoriul ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-ii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Nov 2009 23:19:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[cognitiv comportamental]]></category>
		<category><![CDATA[consilierea copiilor]]></category>
		<category><![CDATA[neurofiziologic]]></category>
		<category><![CDATA[paradigma comportamentala]]></category>
		<category><![CDATA[paradigmei cognitive]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[terapia copiilor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2279</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Tehnicile comportamentale in consilierea si terapia copiilor si adolescentilor
Dr. Cristina Vậţă
Medic primar psihiatru
Centrul medical universitar Interservisan Cluj-Napoca
PARADIGMA COMPORTAMENTALA PRIN PRISMA PSIHOLOGIEI COGNITIVE
Conform paradigmei cognitive nivelele neurofiziologic, cognitiv, comportamental si subiectiv se influenteaza si se “construiesc” sau determina reciproc.
Asa cum executam un comportament pentru ca avem anumite structuri cognitive, constiente sau nu, care determina acel comportament, si comportamentele noastre determina aparitia unor structuri cognitive.
Aceasta este ideea pe care trebuie sa o avem in vedere cand vorbim de tehnicile comportamentale.
Interventia la nivel comportamental are in vedere urmatoarele:
I. Orice comportament este determinat de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tehnicile-comportamentale-in-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Depresia si suicidul</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/depresia-si-suicidul</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/depresia-si-suicidul#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 Nov 2009 05:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[antidepresive]]></category>
		<category><![CDATA[anxietatii]]></category>
		<category><![CDATA[depresie]]></category>
		<category><![CDATA[depresiv]]></category>
		<category><![CDATA[preventia suicidului]]></category>
		<category><![CDATA[studiul Isacsson]]></category>
		<category><![CDATA[suicid]]></category>
		<category><![CDATA[tratament depresie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2265</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/depresia-si-suicidul"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/depresie-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="depresie si suicid" title="depresie si suicid" /></a>“Tratarea depresiei este relativ scumpă dar netratarea ei costă mult mai mult”
Depresia şi suicidul

15% din pacienţii cu depresie severă se sinucid
60% din pacienţii depresivi se gândesc să o facă
Depresia afectează o femeie din 4 şi un bărbat din 10
Peste 80% din pacienţii depresivi pot să fie ajutaţi semnificativ de terapiile moderne antidepresive

Suicidul in Europa

43.000 persoane din EU-15 şi-au luat viaţa în 2004 şi 700.000 au avut o tentativă suicidară
Suicidul la bărbaţi a crescut cu 35% din 1974
Suicidul la bărbaţi între 15–24 de ani a crescut cu peste 65% în aceeaşi ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/depresia-si-suicidul/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Singur, dar nu insingurat</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/singur-dar-nu-insingurat</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/singur-dar-nu-insingurat#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 23 Nov 2009 18:22:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[individul]]></category>
		<category><![CDATA[relatii]]></category>
		<category><![CDATA[solitudinea]]></category>
		<category><![CDATA[timp personal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2248</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/singur-dar-nu-insingurat"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/meditation_image1-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="solitudinea" title="solitudinea" /></a>Solitudinea: Singur, dar nu insingurat

Undeva, societatea a pierdut din vedere valoarea solitudinii. Si totusi, sa ajungi sa te cunosti prin solitudine e cheia catre imbogatirea vietii si relatiilor. Societatea noastra e atat de ancorata in atasament si implicare, in &#8216;ocupare&#8217;, incat timpul petrecut singur a fost pierdut..
Toti experimentam singuratatea absoluta in pantecul matern dar, din pacate, suntem prea tineri pentru a o aprecia. Odata ce ne nastem in aceasta lume agitata, cu informatii permanente, cu obligatii sociale nesfarsite, sansa de a gasi si de a aprecia darul singuratatii este mult ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/singur-dar-nu-insingurat/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Femeile iau initiativa</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/femeile-iau-initiativa</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/femeile-iau-initiativa#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 11 Nov 2009 11:47:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[cum sa-ti faci o relatie]]></category>
		<category><![CDATA[cuplu fericti]]></category>
		<category><![CDATA[femeia cu initiativa]]></category>
		<category><![CDATA[pihologie de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[relatie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2234</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/femeile-iau-initiativa"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/flirting4-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia de cuplu" title="psihologia de cuplu" /></a>Modalitati prin care femeile pot deveni mai hotarate
Nu demult se astepta ca barbatii sa faca primul pas intr-o relatie sau sa ia toate deciziile in legatura cu intalnirile. Dar cat de mult s-au schimbat aceste aspecte in secolul 21?




O cercetare realizata sugereaza un nou curent-femeile devin mai provocatoare si mai sigure pe sine, in timp ce viziunea barbatiilor despre intalnire/ intalniri ramane mai traditionalista.
Aceasta cercetare, care a cuprins peste 2000 de persoane, femeile au declarat ca sunt mai putin timide la intalniri comparativ cu barbatii(29 % versus 44%),



si depun un ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/femeile-iau-initiativa/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Convingerea ca vom reusi</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/convingerea-ca-vom-reusi</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/convingerea-ca-vom-reusi#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 09 Nov 2009 16:40:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[comportamentul uman]]></category>
		<category><![CDATA[convingerea]]></category>
		<category><![CDATA[motivarea]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia reusitei]]></category>
		<category><![CDATA[starea de spirit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2226</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/convingerea-ca-vom-reusi"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/istock_000004760003xsmall1-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="convingerea" title="convingerea" /></a>Comportamentul uman este rezultatul starii in care ne aflam. 

Cei mai multi oameni intreprind prea putine actiuni constiente pentru a-si dirija starile. Se trezesc din somn prost dispusi sau se trezesc plini de energie. Se simt bine, au o stare buna totul e frumos, oamenii le plac, viata merita traita, etc. Au o stare proasta toata lumea are ceva cu ei, nimic nu le iese, totul e impotiva lor.  In general intorsaturile bune ii inalta si cele rele ii darama. Diferenta majora intre cei care reusesc si care nu reusesc ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/convingerea-ca-vom-reusi/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Independenta in cuplu</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/independenta-in-cuplu</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/independenta-in-cuplu#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 05 Nov 2009 16:39:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[independenta]]></category>
		<category><![CDATA[nevoi in cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[relatii]]></category>
		<category><![CDATA[singuratate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2217</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/independenta-in-cuplu"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/independenta-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="independenta" title="independenta" /></a>Pe masura ce societatea devine tot mai tehnologizata, nu putem sa nu simtim ca mediul in care traim este tot mai putin personal. E natural sa cautam relatii calde si personale care sa compenseze acest lucru. Ca o consecinta, o tema de actualitate este nevoia oamenilor pentru legaturi tot mai stranse. Asa cum John Naisbitt scrie in “Megatrends”: “Viitorul poate fi high-tech, dar oamenii trebuie sa construiasca legaturi foarte stranse daca vor sa traiasca in el confortabil.&#8221;. De ce avem nevoie de asemenea contacte interpersonale?




Trei nevoi esentiale
Un vast domeniu de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/independenta-in-cuplu/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Curs de formare in Programare Neuro-Lingvistica</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/curs-de-formare-in-programare-neuro-lingvistica</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/curs-de-formare-in-programare-neuro-lingvistica#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 04 Nov 2009 14:49:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Formari / Cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[NLP]]></category>
		<category><![CDATA[hipnoza clinica]]></category>
		<category><![CDATA[nlpexplorer]]></category>
		<category><![CDATA[Programare Neuro-Lingvistica]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapeut]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapie]]></category>
		<category><![CDATA[Terapie Ericksoniana]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2210</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/curs-de-formare-in-programare-neuro-lingvistica"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Ultimele locuri la Cursul de formare in Programare Neuro-Lingvistica: NLP Practitioner
Sibiu – 6 noiembrie &#124; Timisoara – 4 decembrie 2009
Gaseste echilibrul din interiorul tau!
*Te intereseaza performanta ta si a celorlalti?
* Vrei sa eviti blocajele?
* Vrei sa-ti depasesti starile negative?
* Cauti cai de a-ti optimiza comunicarea cu cei din jur?
* Iti doreai noi modalitati de a-ti asigura succesul si de a evita esecul?
* Echilibrul in viata ta ti se pare greu de atins?
Daca faci aceleasi lucruri ca pana acum, vei avea aceleasi rezultate. A venit vremea sa gasesti noi solutii pentru ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/curs-de-formare-in-programare-neuro-lingvistica/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Motive de despartire -partea a doua</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/motive-de-despartire-partea-a-doua</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/motive-de-despartire-partea-a-doua#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 03 Nov 2009 09:55:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[divort]]></category>
		<category><![CDATA[egoism]]></category>
		<category><![CDATA[motive de despartire]]></category>
		<category><![CDATA[relatia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[relatie sanatoasa]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2195</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/motive-de-despartire-partea-a-doua"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/imgname-breaks_ups_are_beautiful-50226711-images-break_ups_moving_on_from_a_break_up_relationships_dont_work_out_dating_wrong_people_finding_mr_right_5ebd0beadc1d936613dd0c93b9283c42-300x202.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="despartire" title="despartire" /></a>Egoism
Dintotdeauna au existat oameni ale caror personalitati sunt incompatibile cu intimitatea sanatoasa. Mai nou societatea pune accent pe individ si pe hotararea de-a valoriza implinirea personala, realizarea personala si fericirea personala, ca fiind independente de obligatii, angajamente si sacrificii.

Societatea noastra a ajuns sa valorizeze individul mai presus de valorile si virtutiile colective. De multe ori gruparile formate in jurul unor interese vor spune si vor face orice este necesar sa-si indeplineasca obiectivele, fara sa tina cont de onestitate, bunatate sau adevar. Indivizii care apara valorile traditionale vor fi luati in ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/motive-de-despartire-partea-a-doua/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Motive de despartire</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/motive-de-despartire</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/motive-de-despartire#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 02 Nov 2009 11:48:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea personala]]></category>
		<category><![CDATA[motive de despartire]]></category>
		<category><![CDATA[relatia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[relatie sanatoasa]]></category>
		<category><![CDATA[secretele si relatia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2191</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/motive-de-despartire"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/divort-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="divort" title="divort" /></a>Adeseori cand o cearta se dezamorseaza, ne intrebam care-i  motivul pentru care am inceput sa ne certam… De foarte multe ori realizam ca motivul a fost stupid, banal, prostesc chiar… si in ciuda faptului ca nu ne vine a crede, un astfel de motiv poate duce la despartire, la momentul in care faptul ca “ne-am iubit cand ne-am luat”  nu mai conteaza.

Astazi din ce in ce mai multe cupluri se desfac (exista  studii si statistici, cum ca unul din doua sau unul din trei cupluri divorteaza, ca predomina familia monoparentala, ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/motive-de-despartire/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Nevoile in relatia de cuplu</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/nevoile-in-relatia-de-cuplu</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/nevoile-in-relatia-de-cuplu#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 31 Oct 2009 12:37:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[nevoile]]></category>
		<category><![CDATA[relatia de cuplu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2175</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/nevoile-in-relatia-de-cuplu"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/1210cutecouple_article1-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="nevoile dintr-un cuplu" title="nevoile dintr-un cuplu" /></a>Astazi, intr-o societate orientata spre profit, spre materializarea obiectivelor a ajuns ca nevoia sa fie ceva care te transforma intr-o persoana slaba, dependenta, handicapata, incapabila sa se descurce prin fortele proprii. Astfel, a avea nevoie de iubire, de afectiune, de recunoastere sau de suport emotional a devenit mai degraba un dezavantaj.

A fi om inseamna a avea nevoi sau cum le denumeste celebrul psiholog american Abraham Maslow trebuinte. Conform teoriei lui Maslow cele cinci nevoi fundamentale ale fiintei umane sunt:
1. nevoile fiziologice sau nevoi elementare &#8211; nevoia de aer, apa, hrana, ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/nevoile-in-relatia-de-cuplu/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>FRICA in psihologia femeilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/frica-in-psihologia-femeilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/frica-in-psihologia-femeilor#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 29 Oct 2009 12:54:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[fobia]]></category>
		<category><![CDATA[frica]]></category>
		<category><![CDATA[frica de succes]]></category>
		<category><![CDATA[frica de viol]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia femeii]]></category>
		<category><![CDATA[supunere]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2171</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/frica-in-psihologia-femeilor"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/frica-femeilor-300x254.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="frica-femeilor" title="frica-femeilor" /></a>Femeile se tem de diferite lucruri si se tem intr-o maniera diferita fata de barbati. Diferenta poate fi rezultatul istoriei diferite a celor doua sexe. Femeile au fost intotdeauna infatisate in literatura si chiar in mitologie ca fiind supuse si pasive &#8211; iar feminitatea a fost considerat un gen doar alaturat barbatilor. Istoria invaluie personalitatea femeilor si creeaza astfel un subconstient feminin, exclusiv al lor.
In orice caz, desi locul lor in istorie a avut atatea efecte asupra fricilor generalizate ale femeilor, experientele personale trebuie, de asemenea, sa fie luate in ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/frica-in-psihologia-femeilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Emisfera stanga vs. emisfera dreapta</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/emisfera-stanga-vs-emisfera-dreapta</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/emisfera-stanga-vs-emisfera-dreapta#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 Oct 2009 15:10:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[dominanta]]></category>
		<category><![CDATA[emisfere cerebrale]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie pozitiva]]></category>
		<category><![CDATA[Roger Sperry]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2164</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/emisfera-stanga-vs-emisfera-dreapta"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/did_you_know_620x310-620x310-300x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="emisfera dreapta vs. emisfera stanga" title="emisfera dreapta vs. emisfera stanga" /></a>Sa intelegem cat este mit si cat este realitate despre dominanta uneia dintre emisfere.

Ai auzit oamenii spunand  ca tind sa foloseasca mai mult emisfera dreapta sau pe cea stanga a creierului? De la carti pana la programe Tv, ai auzit probabil aceasta fraza mentionata de nenumarate dati sau poate ca ai facut chiar tu un test online pentru a afla in ce categorie te incadrezi.
Care este teoria legata de emisfera dreapta, respectiv  emisfera stanga?
Potrivit teoriei dominantei uneia dintre emisferele cerebrale, fiecare parte a creierului controleaza diferite tipuri de gandire. In ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/emisfera-stanga-vs-emisfera-dreapta/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tehnici de persuasiune</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tehnici-de-persuasiune</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tehnici-de-persuasiune#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2009 11:19:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[nevoi sociale]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie sociala]]></category>
		<category><![CDATA[tehnici de persuasiune]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2157</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tehnici-de-persuasiune"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/advertising-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="persuasiune" title="persuasiune" /></a>Persuasiunea in viata de zi cu zi

Ne confruntam zilnic cu persuaniunea, intr-un mod sau altul. Comerciantii de produse alimentare doresc sa le incercam cele mai noi produsele, in timp ce studiourile de filme vor  sa le vedem ultimele blockbuster-uri.  Deoarece persuasiunea este o componenta generalizata a vietilor noastre, ne va fi mai usor sa observam modul in care surse externe ne influenteaza.
Avand in vedere importanta influentarii, tehnicile de persuasiune au fost studiate si observate din timpuri stravechi, insa psihologii au inceput sa efectuez studii propriu-zise asupra acestor tehnici undeva la ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tehnici-de-persuasiune/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De ce visam? Topul teoriilor</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/de-ce-visam-topul-teoriilor</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/de-ce-visam-topul-teoriilor#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 23 Oct 2009 15:46:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[interpretarea viselor]]></category>
		<category><![CDATA[teorii despre vise]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2142</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/de-ce-visam-topul-teoriilor"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/sleeping-smile-pillow-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="visele " title="visele " /></a>Visele au fascinat filosofii de mii de ani, dar abia recent au devenit visele subiectul unei cercetarii empirice si a unor studii stiintifice concentrate. Este foarte probabil sa te fi trezit des incercand sa rezolvi misterul din continutul visului tau, sau poate ca te-ai intrebat de ce visezi, in primul rand&#8230;

Sa incepem prin a raspunde la o intrebare de baza -  Ce este un vis? Visul include suma imaginilor, gandurilor si emotiilor experimentate in timpul somnului. Visele pot fi extraordinar de intense sau foarte vagi.; incarcate de emotii pozitive sau ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/de-ce-visam-topul-teoriilor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Gelozia: se manifesta la fel la barbati si la femei?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/gelozia-se-manifesta-la-fel-la-barbati-si-la-femei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/gelozia-se-manifesta-la-fel-la-barbati-si-la-femei#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Oct 2009 11:35:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[gelozia]]></category>
		<category><![CDATA[manifestare]]></category>
		<category><![CDATA[originea geloziei]]></category>
		<category><![CDATA[parteneri de viata]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia cuplului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2133</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/gelozia-se-manifesta-la-fel-la-barbati-si-la-femei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/jealous-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="gelozia" title="gelozia" /></a>Gelozia este un sentiment pe care il experimentam cu totii la un moment dat in viata. Cine nu a simtit dorinta ca cel iubit sa fie numai al lui? Sau cine nu a fost ranit atunci cand persoana iubita ii acorda timpul si atentia sa altcuiva? Este perfect normal. Dar se pare ca unii dintre noi ne putem controla acesti demoni ceva mai bine decat altii. De ce?

Persoanele care se simt increzatoare in propriile forte si se plac au tendinta de a fi mai putin geloase si mai putin posesive ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/gelozia-se-manifesta-la-fel-la-barbati-si-la-femei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Caracteristicile celor opt tipuri de temperament</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/caracteristicile-celor-opt-tipuri-de-temperament</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/caracteristicile-celor-opt-tipuri-de-temperament#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 14 Oct 2009 14:47:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[amorfi]]></category>
		<category><![CDATA[apatici]]></category>
		<category><![CDATA[caracteristici]]></category>
		<category><![CDATA[colerici]]></category>
		<category><![CDATA[flegmatici]]></category>
		<category><![CDATA[nervosi]]></category>
		<category><![CDATA[pasionati]]></category>
		<category><![CDATA[sangvinici]]></category>
		<category><![CDATA[sentimentali]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de comportament]]></category>
		<category><![CDATA[valori dominante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2106</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/caracteristicile-celor-opt-tipuri-de-temperament"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/1865-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="tipuri de temperament" title="tipuri de temperament" /></a>Dintre trasaturile de personalitate, cele mai accesibile, cele mai usor de observat si de caracterizat sunt cele temperamentale. Aceste trasaturi sunt innascute, nu implica responsabilitatea individului, neconditionand valoarea acestuia din punct de vedere moral, cultural sau profesional, dar se constituie in premise in devenirea social-morala a omului. Ele se manifesta de la cea mai frageda varsta si se mentin toata viata.




 Pasionati (EAS) – Indivizi ambitiosi, care se realizeaza. Tensiune extrema a personalitatii. Activitate concentrata asupra unui scop unic.
Dominatori, apti din nastere pentru a comanda. Stiu sa-si indeplineasca – si ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/caracteristicile-celor-opt-tipuri-de-temperament/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Voteaza E-psiho</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/voteaza-e-psiho</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/voteaza-e-psiho#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Oct 2009 23:56:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2100</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/voteaza-e-psiho"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>E-psiho participa la RONEWMEDIA 4.0 -  VOTEAZA-L
Apasa pe linkul de mai jos, selecteaza-l din lista si voteaza!!! 
http://ronewmedia.ro/vot/rowebdesign
Iti multumim !!!
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/voteaza-e-psiho/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>3 cele mai revelatorii experimente de psihologie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/3-cele-mai-revelatorii-experimente-de-psihologie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/3-cele-mai-revelatorii-experimente-de-psihologie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Oct 2009 16:26:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[capacitatea umana de cruzime]]></category>
		<category><![CDATA[experimente de psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologi]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia umana]]></category>
		<category><![CDATA[Puterea corupe]]></category>
		<category><![CDATA[Teoria identitatii sociale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2095</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/3-cele-mai-revelatorii-experimente-de-psihologie"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/jail-293x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="experiment psihologic" title="experiment psihologic" /></a>Psihologia reprezinta studiul mintii umane si a proceselor mentale in relatie cu comportamentul uman si natura umana. Datorita subiectului pe care il trateaza, psihologia nu este considerata o stiinta empirica, desi psihologii fac experimente si isi publica rezultatele in reviste de specialitate. Unele dintre experimentele pe care psihologii le-au condus de-a lungul anilor au relevat anumite lucruri despre modul in care oamenii gandesc si se comporta, lucruri nu tocmai de dorit, dar care ne ajuta cel putin sa ne pastram o doza de modestie. Este si asta de apreciat.

1. Teoria ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/3-cele-mai-revelatorii-experimente-de-psihologie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Arta promovarii de sine</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/arta-promovarii-de-sine</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/arta-promovarii-de-sine#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Oct 2009 16:46:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[cariera]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[promoveaza-te singur]]></category>
		<category><![CDATA[stii sa te vinzi?]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2080</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/arta-promovarii-de-sine"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/promoveaza-te_singur-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="promoveaza-te_singur" title="promoveaza-te_singur" /></a>Stii sa te vinzi? Arta promovarii de sine este esentiala pentru liber-profesionisti si nu numai. Trebuie sa fii capabil sa te promovezi pentru a putea fi, de exemplu, propriul tau sef .




Fie ca stii deja sau nu, te vinzi cate putin in fiecare zi. Cand intalnesti pe cineva cunoscut, cand iti expui munca in fata celorlalti, cand completezi o scrisoare de cerere, iti creezi o anumita imagine despre tine. Secretul este sa stii cum sa prezinti cea mai buna imagine posibila a ta.
Ce stii despre marketing? Acesta poate fi un ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/arta-promovarii-de-sine/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Frumusetea &#8211; cat de departe poti ajunge ca sa o obtii</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/frumusetea-cat-de-departe-poti-ajunge-ca-sa-o-obtii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/frumusetea-cat-de-departe-poti-ajunge-ca-sa-o-obtii#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 11 Oct 2009 09:56:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[aspect fizic]]></category>
		<category><![CDATA[chirurgie reparatorie]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[frumusetea]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2067</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/frumusetea-cat-de-departe-poti-ajunge-ca-sa-o-obtii"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/model-01-300x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="frumusetea" title="frumusetea" /></a>Se spunea pana nu demult ca frumusetea este o carte de vizita in alb pe care natura o da alesilor sai. Epoca moderna insa a luat in consideratie si pe cei defavorizati de natura intr-ale fizicului.
Preocuparea fata de corp este legata de preocuparea pentru imagine si cand spunem imagine ne referim strict la ceea ce numim atractivitate fizica, deoarece &#8220;charisma&#8221; si alte atribute de acest tip sovaie spre un farmec dincolo de fizic&#8230;




Conceptul modern vizavi de aceasta preocupare spune ca e normal ca si natura, gresind, sa poate fi corectata. ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/frumusetea-cat-de-departe-poti-ajunge-ca-sa-o-obtii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un barbat si o femeie: 6 tipuri de dragoste</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/un-barbat-si-o-femeie-6-tipuri-de-dragoste</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/un-barbat-si-o-femeie-6-tipuri-de-dragoste#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Oct 2009 13:07:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[aristotel]]></category>
		<category><![CDATA[atasament]]></category>
		<category><![CDATA[partener de viata]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[sentimente]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de dragoste]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2054</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/un-barbat-si-o-femeie-6-tipuri-de-dragoste"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/36858504-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="tipuri de dragoste" title="tipuri de dragoste" /></a>Dragostea, dragostea&#8230;cat de intensa poate fi aceasta traire! 




Barbatii si femeile au incercat sa desluseasca tainele acestui sentiment, sa si-l explice, de ani de zile&#8230; Si totusi, Aristotel a distins 6 tipuri de dragoste. Multe s-au schimbat din acele vremuri, omenirea a progresat mult, insa dragostea a ramas neschimbata!
Sa luam, pe rand, fiecare tip de dragoste, comportamentul corespunzator al barbatului si ce ar trebui sa se astepte femeile de la fiecare.



CARITATE &#8211; dragoste de sacrificiu. Barbatul intelege acest sentiment ca devotament,  va face totul ca iubita lui sa se simta ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/un-barbat-si-o-femeie-6-tipuri-de-dragoste/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sange donat pentru pacientii cronici la conferinta organizata de Tarus Media</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/sange-donat-pentru-pacientii-cronici-la-conferinta-organizata-de-tarus-media</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/sange-donat-pentru-pacientii-cronici-la-conferinta-organizata-de-tarus-media#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Oct 2009 09:11:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[boli cronice]]></category>
		<category><![CDATA[Chronic Disease and Health Management 2009]]></category>
		<category><![CDATA[tarus media]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2048</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/sange-donat-pentru-pacientii-cronici-la-conferinta-organizata-de-tarus-media"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/dsc_0122-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="tarus media" title="tarus media" /></a>Specialisti in sanatate, romani si straini, au donat sange la Palatul Parlamentului in cadrul campaniei initiate de Tarus Media impreuna cu Institutul National de hematologie transfuzionala „Prof.dr. C.T. Nicolau”




Bucuresti, 9 octombrie.
Peste 200 de medici, farmacisti si asistenţi medicali au participat la prima conferinţa internaţională din România dedicată Managementului Bolilor Cronice, care a avut loc la Palatul Parlamentului, in perioada 7 8 octombrie ac. Evenimentul a fost organizat de TARUS MEDIA.



In cadrul evenimentului s-au incheiat parteneriate strategice multiple intre institutii romanesti si organizatii international ca HOPE, Federatia Internationala a Spitalelor, benefice ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/sange-donat-pentru-pacientii-cronici-la-conferinta-organizata-de-tarus-media/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ANOREXIA</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/anorexia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/anorexia#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 08 Oct 2009 14:28:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[anorexia]]></category>
		<category><![CDATA[Anorexia nervosa]]></category>
		<category><![CDATA[anorexie]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihica]]></category>
		<category><![CDATA[bolile psihice]]></category>
		<category><![CDATA[psihic]]></category>
		<category><![CDATA[tulburare de alimentatie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2025</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/anorexia"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/anorexia-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="anorexia" title="anorexia" /></a>Anorexia nervosa este o tulburare de alimentatie centrata pe teama exagerata de ingrasare, cum este si bulimia. Rezultatul acestei temeri nefondate este auto – infometarea urmata de o pierdere ponderala importanta.




In general aceasta afectiune apare la adolescente si femei tinere, insa poate debuta si mai tarziu. Este intalnita mult mai des la femei, numai 5% &#8211; 10% din cazuri survenind la barbati. Anorexia este o afectiune severa, iar ajutorul specializat se impune de urgenta. Tratamentul aplicat cu promptitudine va opri in general evolutia bolii, insa exista si cazuri rezistente la ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/anorexia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Studiile arata ca este Ok sa nu-ti impartasesti sentimentele dupa experiente traumatizante</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/studiile-arata-ca-este-ok-sa-nu-ti-impartasesti-sentimentele-dupa-experiente-traumatizante</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/studiile-arata-ca-este-ok-sa-nu-ti-impartasesti-sentimentele-dupa-experiente-traumatizante#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Oct 2009 16:04:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[experiente traumatizante]]></category>
		<category><![CDATA[exprimarea emotiilor]]></category>
		<category><![CDATA[studiu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2007</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/studiile-arata-ca-este-ok-sa-nu-ti-impartasesti-sentimentele-dupa-experiente-traumatizante"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/xnyr211_full-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Studiile arata ca este Ok sa nu-ti impartasesti sentimentele dupa experiente traumatizante." title="Studiile arata ca este Ok sa nu-ti impartasesti sentimentele dupa experiente traumatizante." /></a>Dupa un eveniment traumatizant, oamenii sunt adesea incurajati sa vorbeasca despre ce s-a intamplat si sa-si impartaseasca experientele si emotiile traite. Expertii sugereaza adesea ca a tine aceste sentimente inauntrul tau poate conduce pe parcurs la probleme de ordin mintal sau emotional. Potrivit unui studiu, este in regula sa nu vorbesti despre sentimentele traite in cazul unor evenimente traumatizante sau stresante.

Studiul s-a concentrat asupra unor indivizi ce au fost expusi la o trauma colectiva, dar nu au experimentat direct pierderea unui prieten sau a unui membru al familiei &#8211; mai ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/studiile-arata-ca-este-ok-sa-nu-ti-impartasesti-sentimentele-dupa-experiente-traumatizante/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mic dictionar de psihologie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/mic-dictionar-de-psihologie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/mic-dictionar-de-psihologie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2009 11:41:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Dictionar]]></category>
		<category><![CDATA[termeni de psihologie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1987</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/mic-dictionar-de-psihologie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/dictionary-150x150.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Mic dictionar de psihologie" title="Mic dictionar de psihologie" /></a>



Act ratat – fapt al vietii cotidiene, in general lipsit de importanta, care survine pe neasteptate, accidental, in comportamentul normal al unei persoane. Aceste acte sunt: lapsusurile, uitarea. In psihanaliza acestea au un sens latant si analizate pot releva anumite complexe ale persoanei.




Afazie – alterare patologica a limbajului. Este vorba nu de pierderea vorbirii ci cu o perturbare a capacitatii de utilizare a regulilor prin care se produc si se inteleg  mesajele verbale.
Agarofobie – teama nejustificata  pe care unele persoane o traiesc atunci cand se gasesc in locuri publice, in ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/mic-dictionar-de-psihologie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>5 lucruri pe care trebuie sa le stii despre psihologie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/5-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stii-despre-psihologie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/5-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stii-despre-psihologie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2009 07:43:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[ce e psihologia]]></category>
		<category><![CDATA[ce trebuie sa stii despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[terapie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1982</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/5-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stii-despre-psihologie"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/psychology-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ce e psihologia" title="ce e psihologia" /></a>Cunostiinte elementare despre psihologie pentru incepatori.





Esti nou in studiul psihologiei? Poate ti se va parea un domeniu prea vast si descurajator la inceput, dar intelegerea unor cunostiinte de baza iti va face inceputul mult mai usor. Urmatoarele sunt doar cateva dintre lucrurile importante pe care trebuie sa le cunosti despre psihologie. O data ce le-ai invatat vei fi mai bine pregatit pentru a explora domeniul psihologiei in profunzime.



1. Psihologia reprezinta studiul mintii si al comportamentului.
Psihologia este studiul proceselor mentale si al comportamentului. Termenul de psihologie provine de la grecescul &#8220;psyche&#8221;, ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/5-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stii-despre-psihologie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dependenta de pornografie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/dependenta-de-pornografie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/dependenta-de-pornografie#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 05 Oct 2009 14:30:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta de pornografie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia pornografiei]]></category>
		<category><![CDATA[tratarea dependentei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1976</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/dependenta-de-pornografie"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/pornografy-censored-229x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia pornografiei" title="psihologia pornografiei" /></a>PORNOGRAFIA PE INTERNET: MAI REA DECAT DROGURILE?
Ryan Singel, Wired News




PORNOGRAFIA pe internet este noua generatie de “droguri”, conducand la dependenta, misoginism, operatii de marire a sanilor si disfunctii erectile, sunt de parere medicii si cercetatorii care si-au prezentat recent concluziile in fata unei comisii a Senatului american. Acestia nu s-au zgircit la superlative in incercarea de a descrie efectele negative ale pornografiei. Mary Anne Layden, director al Programului de Trauma Sexuala si Psihopatologie din cadrul Centrului de Terapie Cognitiva al Universitatii Pennsylvania a caracterizat pornografia drept “cel mai ingrijorator pericol ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/dependenta-de-pornografie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tulburarea obsesiv compulsiva</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Sep 2009 11:48:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihica]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[diagnostic]]></category>
		<category><![CDATA[tulburare psihica]]></category>
		<category><![CDATA[tulburarea obsesiv compulsiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1942</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/obsessive-thoughts-300x221.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Tulburarea obsesiv compulsiva" title="Tulburarea obsesiv compulsiva" /></a>In cadrul acestei tulburari psihice, o persoana devine blocata mental intr-un model de ganduri si comportamente repetitive care sunt lipsite de sens si suparatoare, dar sunt dificil de depasit. De exemplu, gandul obsesiv ca o persoana se poate contamina prin atingerea clantelor de la usa sau a altor obicte “murdare” face ca o adolescenta sa petreaca ore intregi spalandu-se pe maini. Mainile ii devin rosii si inflamate si ii ramane putin timp pentru alte activitati sociale, dar obsesia de a-si spala mainile, continua.




Un alt exemplu este cel al unui barbat ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CUM SĂ NE VINDECĂM DE DEPENDENŢĂ</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-vindecam-de-dependenta</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-vindecam-de-dependenta#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Sep 2009 07:12:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele dependentei]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta afectiva]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta intr-un cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[rezolvarea dependentei]]></category>
		<category><![CDATA[tratamentul dependentei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1940</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-vindecam-de-dependenta"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPENDENTA AFECTIVA &#8211; CUM SĂ NE VINDECĂM DE DEPENDENŢĂ
Sfaturi pentru anturaj:
Evitaţi cu orice preţ atacul frontal. Enervarea nu va face decât să agraveze lucrurile şi să întreţină un cerc vicios. Atunci când se simt agresate, persoanele se victimizează şi găsesc aici încă un motiv de a-şi păstra atitudinea pasivă.
Încercaţi mai bine să o luaţi pe ocolite. Începeţi prin a nu mai accepta responsabilităţi în locul lor. Faceţi-i apoi să înţeleagă, cu blândeţe, că nu mai pot să trăiască într-un mod infantil şi nici să refuze să devină adulţi fără să ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cum-sa-ne-vindecam-de-dependenta/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAUZELE DEPENDENŢEI</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cauzele-dependentei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cauzele-dependentei#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Sep 2009 06:58:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele dependentei]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta afectiva]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta in cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cuplu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1929</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cauzele-dependentei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPENDENTA AFECTIVA &#8211; CAUZELE DEPENDENŢEI
După Claude- Marc Aubry principalii factori care conduc la dependenţa afectivă sunt:
Teama singurătăţii ne determină să ne cramponăm de oricine putem, preferăm să fim cu cineva decât să fim singuri. Nevoia imensă de dragoste ne aruncă în braţele primului venit şi astfel acceptăm orice relaţie, oricât de nesatisfăcătoare ar fi ea.
O imagine de sine scăzută care determină un pattern comportamental care îl are în centru pe celălalt, iar persoana în cauză caută să îl facă pe celalalt fericit minimalizând dorinţele şi aşteptările proprii.
Teama de a fi ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cauzele-dependentei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Meloterapia</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/meloterapia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/meloterapia#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 26 Sep 2009 18:40:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psihiatru Cristina Vata</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[anxietatea]]></category>
		<category><![CDATA[ergoterapia]]></category>
		<category><![CDATA[meloterapia]]></category>
		<category><![CDATA[muzica si psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru cristina vata]]></category>
		<category><![CDATA[psihicul uman]]></category>
		<category><![CDATA[terapia prin muzica]]></category>
		<category><![CDATA[terapie]]></category>
		<category><![CDATA[terapii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1903</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/meloterapia"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/facts-about-music-therapy-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="meloterapie" title="" /></a>Meloterapia , terapia prin muzica, o alternativa la indemana oricui 
Datorita influentelor sonore armonioase, terapia prin muzica este folositoare in special pentru calmarea starilor de nervozitate si pentru calmarea emotiilor. Cu ajutorul meloterapiei pot fi tratate starile depresive,anxietatea generalizata, patologia asociata cu stressul, surmenajul intelectual ori simptomele psihice associate unei afectiuni dureroase cronice.

Spre exemplu, in antichitate, soldatilor li se aplicau tratamente sonore pentru indepartarea anxietatii , a fricii sau a emotiilor.Pe acelasi principiu se merge si in cazul bebelusilor care, in momentul in care devin nelinistiti, poti fi calmati de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/meloterapia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Incompatibilitatea emotionala &#8211; Cand partenerul nu rapsunde in aceeasi masura</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/incompatibilitatea-emotionala-cand-partenerul-nu-rapsunde-in-aceeasi-masura</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/incompatibilitatea-emotionala-cand-partenerul-nu-rapsunde-in-aceeasi-masura#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 Sep 2009 08:42:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[compatibilitate emotionala]]></category>
		<category><![CDATA[cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[implicare emotionala]]></category>
		<category><![CDATA[incompatibilitate]]></category>
		<category><![CDATA[psihologie pozitiva]]></category>
		<category><![CDATA[psihologiea seductiei]]></category>
		<category><![CDATA[relatie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1893</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/incompatibilitatea-emotionala-cand-partenerul-nu-rapsunde-in-aceeasi-masura"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/coupledistant3_full-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Incompatibilitatea emotionala " title="Incompatibilitatea emotionala " /></a>Cand ne angajam intr-o relatie, aseptam cel mai adesea reciprocitate din partea alesului nostru in ceea ce priveste nivelul de implicare emotionala. Multi speram sa gasim sufletul-pereche, o persoana care sa ne impartaseasca si sa ne inteleaga sentimentele si modul de a gandi intr-o proportie mare. Alti nu asteapta o astfel de implicare emotionala si se simt mai confortabil pastrand o doza de intimitate in cadrul unei relatii ceva mai formale. Conflictele pot aparea in momentul in care cei doi parteneri au asteptari diferite asupra apropierii ce are trebui sa ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/incompatibilitatea-emotionala-cand-partenerul-nu-rapsunde-in-aceeasi-masura/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce e mai important?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/ce-e-mai-important</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/ce-e-mai-important#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2009 01:18:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1890</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/ce-e-mai-important"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Ajuta-ne sa aflam ce este cel mai important de dezbatut. Pe care dintre aceste subiecte aveam nevoie de informare de specialitate?
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/ce-e-mai-important/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>VIOLENŢA ÎN FAMILIE</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/violenta-in-familie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/violenta-in-familie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 18:05:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[agresivitate]]></category>
		<category><![CDATA[comportament deviant]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog rodica lupitu]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in familie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1882</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/violenta-in-familie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/getimagedo-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="violenta in familie" title="" /></a>Potrivit Legii nr. 217 din 22 mai 2003, violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru al aceleiaşi familii care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.




Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.
Prin membru de familie se înţelege:
a)  soţul;
b)  ruda apropiată, astfel cum este definită de art. 149 Cod penal
- adolescenţii şi descendenţii:
- fraţii şi surorile şi copiii acestora;
- persoanele devenite prin înfiere, potrivit legii.



Tipuri de violenţă:
- violenţa fizică activă &#8211; ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/violenta-in-familie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cat de importante sunt hainele pentru imaginea noastra de sine?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cat-de-importante-sunt-hainele-pentru-imaginea-noastra-de-sine</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cat-de-importante-sunt-hainele-pentru-imaginea-noastra-de-sine#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 17:58:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[atitudine]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[imbracamintea]]></category>
		<category><![CDATA[starea de spirit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1880</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cat-de-importante-sunt-hainele-pentru-imaginea-noastra-de-sine"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/dianne-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Cat de importante sunt hainele pentru imaginea noastra de sine?" title="Cat de importante sunt hainele pentru imaginea noastra de sine?" /></a>Hainele ofera identitate si afecteaza starea de spirit.
Hainele pe care le poarta oamenii le pot afecta starea de spirit si modul in care acestia se identifica cu sine. In plus, barbatii si femeile vad hainele intr-un mod diferit.
Hainele nu functioneaza doar ca un strat protector contra vremii. Felul in care o persoana se imbraca poate afecta imaginea sa de sine si totodata modul in care ceilalti ii trateaza.

Intarind increderea in sine cu ajutorul hainelor.
Oare chiar afecteaza ceea ce poarta o persoana starea sa de spirit? Jaycee Fox este de parere ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cat-de-importante-sunt-hainele-pentru-imaginea-noastra-de-sine/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Forme particulare ale comportamentului deviant.</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 17:53:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[agresivitate]]></category>
		<category><![CDATA[comportament deviant]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in familie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1877</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/stockxpertcom_id378224_jpg_e712c0ecb7f68b73b42ef7690eb15515_article-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="comportament agresiv" title="" /></a> Comportamentul deviant &#8211; Forme particulare ale comportamentului deviant.
A. Conduita deviantă de simulare  - reprezintă o formă particulară şi, în acelaşi timp, specifică de manifestare a dezadoptării sociale. Această formă de exprimare a devianţei, situată la limita dintre normal şi patologic, tinde să scoată în relief patologicul, din punct de vedere somatic sau neuropsihic.
Simularea foloseşte predominant forme subiective de exprimare pornite uneori dintr-o necesitate instinctuală.
Virgil Tiberiu Dragomirescu, doctor în medicină legală în lucrarea sa „Psihologia comportamentului deviant” face distincţia celor trei categorii particulare :
-    simularea preventivă
-    simulară contaminativă
-    forma de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/forme-particulare-ale-comportamentului-deviant/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Comportament deviant</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 08:33:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole interesante]]></category>
		<category><![CDATA[comportament deviant]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog rodica lupitu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia comportamentului]]></category>
		<category><![CDATA[violenta in familie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1873</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Ca obiect al psihologiei – comportamentul reprezintă reacţia globală (glandulară, motorie, verbală, afectivă) – a unei persoane într-o împrejurare dată.
Prin această reacţie totală organismul uman răspunde la o situaţie trăită în funcţie  de stimulările mediului şi de tensiunile sale interne .
Sistemul specific de referinţă  pentru comportamentul  uman îl reprezintă  situaţia sau contextul social la care orice persoană răspunde prin acte, mişcări şi gesturi vizibile, observabile, în strânsă corelaţie atât cu particularităţile situaţiei, cât şi cu particularităţile şi trăsăturile personalităţii sale.
O trăsătură  este definită de Brody (1988)  ca fiind „o entitate ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/comportament-deviant/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>WORKAHOLISM-ul sau dependenta de munca</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/workaholism-ul-sau-dependenta-de-munca</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/workaholism-ul-sau-dependenta-de-munca#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Sep 2009 14:20:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[control]]></category>
		<category><![CDATA[dependent de munca]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[obsesie]]></category>
		<category><![CDATA[perfectiune]]></category>
		<category><![CDATA[workaholism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1862</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/workaholism-ul-sau-dependenta-de-munca"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/workaholick-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="workaholic" title="workaholic" /></a>Dependenta de munca este un simptom psihologic patologic considerat de multi psihologi ca fiind o problema destul de serioasa si, din nefericire, sanctionata din punct de vedere social. Prin definitie, dependenta de munca este recunoscuta drept nevoia obsesiva de a munci sau obsesia asupra serviciului, cu tendinta  de tulburare obsesiv-compulsiva &#8211; un tip de obsesie mai amplu, legat de ordine, perfectiune si control, in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei.

Workaholicii sau dependentii de munca sunt persoane inteligente, ambitioase, de succes, prizoniere ale propriului succes. Dependentul de munca este de parere ca ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/workaholism-ul-sau-dependenta-de-munca/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Barbatii si femeile: diferente!</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/barbatii-si-femeile-diferente</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/barbatii-si-femeile-diferente#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2009 17:20:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia cuplului]]></category>
		<category><![CDATA[barbati]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[diferente]]></category>
		<category><![CDATA[femei]]></category>
		<category><![CDATA[femei vs barbati]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia de cuplu]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia seductiei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1847</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/barbatii-si-femeile-diferente"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/bots1-425-300x199.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Barbatii si femeile" title="Barbatii si femeile" /></a>Nu vi s-a intamplat sa auziti vreodata o femeie aparent normala spunand ceva de genul: &#8220;Nu stiu de ce indepartez toti barbatii. Par sa ii sperii de cum se apropie. Poate ca sunt prea posesiva, sau poate ca nu sunt suficient de posesiva. Barbatii sunt asa derutanti!&#8221;




Si ti se intampla poate ca in aceeasi zi sa auzi un barbat, in aparenta normal, care sa se planga: &#8221; Nu inteleg femeile de nicio culoare. Nu stiu unde gresesc. Femeile sunt asa greu de inteles.&#8221;
Cand un barbat si o femeie se intalnesc, ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/barbatii-si-femeile-diferente/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Accidentele în aviaţie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-aviatie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-aviatie#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 20:19:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia accidentelor de munca]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1821</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-aviatie"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Conducerea de vehicule, activitatea cea mai specifică transporturilor, prezintă multe laturi comune, indiferent de vehiculul la bordul căruia se exercită ea. Cele mai importante sunt următoarele:
-    Relaţia om-maşina prezintă însemnate deosebiri faţă de cele întâlnite în general în industrie, ele fiind generate de faptul ca omul însuşi este antrenat în deplasarea ce rezultă din funcţionarea specifică maşinii. Ca urmare, el este în primul rând expus efectelor negative ale eventualelor sale acţiuni greşite, de aici derivând o solicitare emoţională sporită;
-    Activitatea se exercită în aşa-numitul tempo impus, respectiv într-o dimensiune temporală ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-aviatie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Accidentele în transporturile auto</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-auto</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-auto#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 20:08:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[accidente de munca]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia accidentelor de munca]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1817</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-auto"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Statisticile indică faptul că, dintre toate mijloacele de transport, la un milion de km parcurşi, automobilul face cele mai multe victime. Conducerea automobilului se efectuează în condiţiile unei determinări complexe: intensitatea traficului, caracteristicile drumului, factori de atmosferă, tipul de autovehicul, viteza de deplasare, etc. Pe acest fundal de factori, efectuarea manevrelor de către conducatorul auto este supusă unor interacţiuni de moment greu de prevăzut.
Cele mai multe accidente auto survin în orele de amurg şi dimineaţa, când luminozitatea este redusă, dar, în acelaşi timp, şoferul nu poate fi ajutat de faruri. ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-auto/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Accidentele în transporturile feroviare</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-feroviare</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-feroviare#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 20:01:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Psihologia muncii]]></category>
		<category><![CDATA[accidente de munca]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1814</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-feroviare"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Structura specifică şi modul de funcţionare a sistemului feroviar imprima accidentelor de circulaţie unele particularităţi printre care menţionăm amploarea efectului (coliziuni, deraieri, acostări) în raport cu accidentele de muncă, numărul de factori de natură diversă, decalaţi în timp, care intervin în declanşarea acestora, precum şi caracterul lor colectiv.
Investigaţiile efectuate de către psihologii feroviari în ultimele decenii, privind accidentele produse în circulaţia trenurilor şi la manevră, au dus la o cunoaştere mai aprofundată a cauzelor psihice. Astfel, o serie de cercetări efectuate de Oesterom (1963), Davis (1965), Leplat şi Cuny (1966), ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/accidentele-in-transporturile-feroviare/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

