<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Psiholog, psihoterapeut, psihiatru, trainer, coach &#187; Bolile psihicului</title>
	<atom:link href="http://www.e-psiho.ro/category/epsiho-articole/bolile-psihicului/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.e-psiho.ro</link>
	<description>Psiholog psihoterapeut psihiatru trainer  coach  video-interviuri  evenimente  formari  joburi  teste din domeniul psihologiei  psihiatriei si dezvoltarii personale  numai pe e-psiho.ro</description>
	<lastBuildDate>Sat, 24 Dec 2011 17:09:23 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1-alpha-15322</generator>
		<item>
		<title>Homosexualitatea</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/homosexualitatea</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/homosexualitatea#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 05 Aug 2010 02:41:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele homosexualitatii]]></category>
		<category><![CDATA[familia]]></category>
		<category><![CDATA[gay]]></category>
		<category><![CDATA[homosexualitate]]></category>
		<category><![CDATA[mostenire genetica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3062</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/homosexualitatea"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/homosexualitatea-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="homosexualitatea" /></a>Homosexualitatea a fost mult timp perceputa ca o tulburare psihica, rezultat al mamelor dominante si al tatilor distanti. Acum cunoastem mai mult. Homosexualitatea, comuna in regnul animal, este produsul unor factori genetici si a unor conditii prenatale. Totusi, ramane inca un fascinant mister darwinian.

Familia.
Clipul incepe prin a prezenta teorii despre influentele parentale asupra orientarii sexuale, sugerand ca un tata distant sau o mama excesiv de dominanta poate conduce o persoana catre homosexualitate. De fapt, aceasta teorie a fost prezentata de unii psihologi si psihiatri, fiind folosita pentru a explica si cauzele schizofreniei. In cele ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/homosexualitatea/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Panica</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/panica</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/panica#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 04 Aug 2010 07:57:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[atac de panica]]></category>
		<category><![CDATA[frica]]></category>
		<category><![CDATA[panica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=3057</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/panica"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/08/panica-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="panica" /></a>Este o reacţie afectivă, individuală sau colectivă de frică alarmantă, caracterizată prin dezorganizări ale conduitei, pierderea autocontrolului, de unde şi dispoziţia spre acte impulsive şi iraţionale.
Ca fenomen psihosocial cu desfăşurare dramatică, panica generează reacţii dezordonate, de maximă intensitate, ce pot merge până la iraţional.
 Cauzele panicii se pot clasifica în:
a)Cauze determinante:
•De ordin psihosocial (promptitudinea mijloacelor de informare)
•De ordin situaţional (apariţia bruscă a ameninţării)
b)Cauze favorizante:
•Calitatea indivizilor care fac parte din grup (structuri psihologice, carenţe educaţionale, gradul de anxietate a grupului);
•Atmosfera psihologică din grup.
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/panica/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Anorexia poate fi tratata de psihoterapeuti?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/anorexia-poate-fi-tratata-de-psihoterapeuti</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/anorexia-poate-fi-tratata-de-psihoterapeuti#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 10 May 2010 18:31:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[anorexic]]></category>
		<category><![CDATA[anorexica]]></category>
		<category><![CDATA[anorexie]]></category>
		<category><![CDATA[anorexie nervosa]]></category>
		<category><![CDATA[cauze anorexie]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapie pt anorexie]]></category>
		<category><![CDATA[Terapia cognitiv- comportamentala]]></category>
		<category><![CDATA[tratament anorexie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2741</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/anorexia-poate-fi-tratata-de-psihoterapeuti"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/05/anorexie-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="anorexie" title="anorexie" /></a>Pornim de la ceea ce inseamna anorexia nervosa pentru a gasi raspunsul la intrebarea &#8220;Anorexia poate fi tratata de catre psihoterapeuti/psihologi?&#8221;

Anorexia nervosa
Pe masura ce tot mai multi oameni se indreapta catre o alimentatie sanatoasa, vor exista intotdeauna aceia care vor duce lucrurile la extrem. Femeile disperate sa arate bine prin pierderea kilogramelor sunt in pericol sa dezvolte anorexia nervosa.  Si nu doar femeile sunt in pericol, caci din ce in ce mai multi barbati incep sa sufere de aceasta afectiune. Anorexicii se vad ca fiind obezi, indiferent cate kilograme au ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/anorexia-poate-fi-tratata-de-psihoterapeuti/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Psihodinamica suicidului</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/psihodinamica-suicidului</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/psihodinamica-suicidului#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 14 Apr 2010 08:48:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Pleteriu Razvan</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[abuz alcool]]></category>
		<category><![CDATA[agitatie depresiva]]></category>
		<category><![CDATA[anxietate]]></category>
		<category><![CDATA[atacuri de panica]]></category>
		<category><![CDATA[disperarea]]></category>
		<category><![CDATA[eul]]></category>
		<category><![CDATA[Fenichel]]></category>
		<category><![CDATA[freud]]></category>
		<category><![CDATA[insomnie]]></category>
		<category><![CDATA[Psihodinamica suicidului]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog pleteriu razvan]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapia]]></category>
		<category><![CDATA[sinuciderea]]></category>
		<category><![CDATA[suicid]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2635</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/psihodinamica-suicidului"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/04/suicid-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="suicid" title="" /></a>



Multe boli psihiatrice diferite pot culmina cu deznodamantul tragic al sinuciderii. Sinuciderea este cel mai des asociata cu tulburari afective majore. Determinantii comportamentali suicidari pot fi atat biologici, cat si psihologici. In anumite situatii, toate modalitatile de tratament somatic disponibile trebuie sa fie folosite agresiv in paralel cu abordarea psihoterapeutica. In multe cazuri, doar psihoterapia nu este suficienta pentru pacientii severi suicidari.



Conform intelegerii sale asupra depresiei, Freud a pesupus ca Eul se poate ucide singur doar daca se trateaza pe el insusi ca pe un obiect al iubirii, asa ca ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/psihodinamica-suicidului/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Alcoolul</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/alcoolul</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/alcoolul#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 03 Feb 2010 07:20:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[alcool]]></category>
		<category><![CDATA[alcoolic]]></category>
		<category><![CDATA[alcoolism]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihica]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihologica]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta de alcool]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2513</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/alcoolul"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/02/s-alcool-150x150.gif" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="alcoolism" title="alcoolism" /></a>


Datorita unor date stintifice, literale sau artistice se observa ca alcoolul a insotit omenirea facand parte integrata din viata societati omenesti. Consumul de alcool este pastrat sub forma “laica” chiar si in zilele noastre in timpul unor mese festive ; petreceri; e.t.c.
Paracelsus este socotit primul care a dat numerele de Alckhol substantei volatile obtinute la distilarea vinului. Cel mai vechi document scris care contine referiri la vin si la bere este considerat a fi papirusul lui Eber scris in anul 1500 i.e.n. si care contine si prescripti medicale. 


Consumul de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/alcoolul/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sindromul Tourette II</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette-ii</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette-ii#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 Jan 2010 22:04:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[comportament obsesiv]]></category>
		<category><![CDATA[coprolalia]]></category>
		<category><![CDATA[echolalia]]></category>
		<category><![CDATA[hiperactivitatea]]></category>
		<category><![CDATA[sindromul tourette]]></category>
		<category><![CDATA[ticuri motorii]]></category>
		<category><![CDATA[ticuri verbale]]></category>
		<category><![CDATA[ticuri vocale]]></category>
		<category><![CDATA[tourette]]></category>
		<category><![CDATA[tulburari de atentie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2493</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette-ii"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>Clasificarea ticurilor:
Există două tipuri de ticuri: simple şi complexe. Cele simple se produc deodată şi se pot repeta des (exemplu: clipitul, pufnitul, trasul nasului, grimasele faciale). Cele complexe sunt: sariturile, mirositul lucrurilor, atingerea altor persoane, coprolalia, echolalia.
Ticurile  se pot controla?
Cei cu sindromul tourette pot să-şi controleze uneori ticurile, dar efortul este similar cu reţinerea unui strănut, are, la un moment dat, tot trebuie eliberat. Ticurile devin mai intense la stress şi scad în intensitate când persoana se relazează, iar în timpul somnului dispar complet.
Este Sindromul Tourette mostenit?
Studiile genetice sugerează că acest ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette-ii/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sindromul Tourette</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 Jan 2010 21:36:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[Copromerimnia]]></category>
		<category><![CDATA[Echomerimnia]]></category>
		<category><![CDATA[Gilles de la Tourette]]></category>
		<category><![CDATA[Palimerimnia]]></category>
		<category><![CDATA[psihoterapia]]></category>
		<category><![CDATA[sindromul tourette]]></category>
		<category><![CDATA[Societatea Tourette]]></category>
		<category><![CDATA[tehnicile de relaxare]]></category>
		<category><![CDATA[ticuri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2489</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/angry-boy-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="sindromul tourette" title="sindromul tourette" /></a>



Numele sindromului s-a dat după dr. Gilles de la Tourette, un medic neurolog francez, care a descris, în 1885, pentru prima dată nişte ticuri (manifestări) ciudate  descoperite la o marchiză în vârstă de 86 de ani.  Astfel, sindromul tourette este o tulburare neurologică (nu o boală), transmisă genetic, deci moştenită de la părinţi sau strămoşi, caracterizată prin mişcari şi/sau sunete repetate involuntar, numite ticuri.



Acest sindrom poate afecta orice persoană, indiferent de etnia lui, dar s-a constatat că se întâneşte de 3-4 ori mai des la bărbaţi decât la femei.
Cum se ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/sindromul-tourette/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dieta in ADHD</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/dieta-in-adhd</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/dieta-in-adhd#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 28 Jan 2010 11:47:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[adhd]]></category>
		<category><![CDATA[antioxidanti]]></category>
		<category><![CDATA[Attention Deficit Hyperactivity Disorder]]></category>
		<category><![CDATA[ce manca copiii cu adhd]]></category>
		<category><![CDATA[deficit de atentie]]></category>
		<category><![CDATA[dieta pt adhd]]></category>
		<category><![CDATA[regim adhd]]></category>
		<category><![CDATA[Tulburare Hiperkinetica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2478</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/dieta-in-adhd"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/3d296266f09e94f58933076d72537-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ADHD" title="ADHD" /></a>



ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder) se traduce in romana prin Deficit de Atentie / Tulburare Hiperkinetica si se refera la un comportament bazat pe o combinatie dintre neatentie, hiperactivitate si impulsivitate ce afecteaza buna functionare a individului la scoala sau acasa. Simtomele comune includ: instabilitate psihica, anxietate, impulsivitate, ostilitate, capacitate redusa de concentrare, dereglari ale somnului, sureri de cap, migrene si disconfort abdominal.



Persoanele ce sufera de ADHD prezinta de multe ori, un istoric precum: greutate la nastere scazuta, alergii sau probleme autoimune. Barbatii sunt afectati in mai mare masura decat ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/dieta-in-adhd/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ADHD</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/adhd</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/adhd#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 Jan 2010 12:09:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[adhd]]></category>
		<category><![CDATA[deficit de atentie]]></category>
		<category><![CDATA[Sindromul ADHD]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2469</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/adhd"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2010/01/1227544921-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="ADHD" title="ADHD" /></a>



Sindromul ADHD
Desi sunt la fel de inteligenti si capabili ca ceilalti, copiii cu ADHD nu stiu sa-si utilizeze resursele de care dispun.
ADHD este o prescurtare acceptata international si inseamna Deficit de Atentie/Tulburare Hiperkinetica.



Este una dintre cele mai frecvente afectiuni comportamentale întalnite la copii si adolescenti: studiile arata ca un procent de 5% din copiii de varsta scolara prezinta simptome de ADHD.
Aceasta afectiune debuteaza în copilarie si poate persista si la varsta adulta. Desi la unii copii simptomele ADHD dispar odata cu înaintarea în varsta, peste 60% pot sa prezinte simptome ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/adhd/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Depresia si suicidul</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/depresia-si-suicidul</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/depresia-si-suicidul#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 Nov 2009 05:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[antidepresive]]></category>
		<category><![CDATA[anxietatii]]></category>
		<category><![CDATA[depresie]]></category>
		<category><![CDATA[depresiv]]></category>
		<category><![CDATA[preventia suicidului]]></category>
		<category><![CDATA[studiul Isacsson]]></category>
		<category><![CDATA[suicid]]></category>
		<category><![CDATA[tratament depresie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2265</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/depresia-si-suicidul"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/11/depresie-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="depresie si suicid" title="depresie si suicid" /></a>“Tratarea depresiei este relativ scumpă dar netratarea ei costă mult mai mult”
Depresia şi suicidul

15% din pacienţii cu depresie severă se sinucid
60% din pacienţii depresivi se gândesc să o facă
Depresia afectează o femeie din 4 şi un bărbat din 10
Peste 80% din pacienţii depresivi pot să fie ajutaţi semnificativ de terapiile moderne antidepresive

Suicidul in Europa

43.000 persoane din EU-15 şi-au luat viaţa în 2004 şi 700.000 au avut o tentativă suicidară
Suicidul la bărbaţi a crescut cu 35% din 1974
Suicidul la bărbaţi între 15–24 de ani a crescut cu peste 65% în aceeaşi ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/depresia-si-suicidul/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ANOREXIA</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/anorexia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/anorexia#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 08 Oct 2009 14:28:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[anorexia]]></category>
		<category><![CDATA[Anorexia nervosa]]></category>
		<category><![CDATA[anorexie]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihica]]></category>
		<category><![CDATA[bolile psihice]]></category>
		<category><![CDATA[psihic]]></category>
		<category><![CDATA[tulburare de alimentatie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=2025</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/anorexia"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/anorexia-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="anorexia" title="anorexia" /></a>Anorexia nervosa este o tulburare de alimentatie centrata pe teama exagerata de ingrasare, cum este si bulimia. Rezultatul acestei temeri nefondate este auto – infometarea urmata de o pierdere ponderala importanta.




In general aceasta afectiune apare la adolescente si femei tinere, insa poate debuta si mai tarziu. Este intalnita mult mai des la femei, numai 5% &#8211; 10% din cazuri survenind la barbati. Anorexia este o afectiune severa, iar ajutorul specializat se impune de urgenta. Tratamentul aplicat cu promptitudine va opri in general evolutia bolii, insa exista si cazuri rezistente la ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/anorexia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dependenta de pornografie</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/dependenta-de-pornografie</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/dependenta-de-pornografie#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 05 Oct 2009 14:30:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta]]></category>
		<category><![CDATA[dependenta de pornografie]]></category>
		<category><![CDATA[psihologia pornografiei]]></category>
		<category><![CDATA[tratarea dependentei]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1976</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/dependenta-de-pornografie"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/10/pornografy-censored-229x300.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="psihologia pornografiei" title="psihologia pornografiei" /></a>PORNOGRAFIA PE INTERNET: MAI REA DECAT DROGURILE?
Ryan Singel, Wired News




PORNOGRAFIA pe internet este noua generatie de “droguri”, conducand la dependenta, misoginism, operatii de marire a sanilor si disfunctii erectile, sunt de parere medicii si cercetatorii care si-au prezentat recent concluziile in fata unei comisii a Senatului american. Acestia nu s-au zgircit la superlative in incercarea de a descrie efectele negative ale pornografiei. Mary Anne Layden, director al Programului de Trauma Sexuala si Psihopatologie din cadrul Centrului de Terapie Cognitiva al Universitatii Pennsylvania a caracterizat pornografia drept “cel mai ingrijorator pericol ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/dependenta-de-pornografie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tulburarea obsesiv compulsiva</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Sep 2009 11:48:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihica]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[diagnostic]]></category>
		<category><![CDATA[tulburare psihica]]></category>
		<category><![CDATA[tulburarea obsesiv compulsiva]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1942</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/obsessive-thoughts-300x221.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="Tulburarea obsesiv compulsiva" title="Tulburarea obsesiv compulsiva" /></a>In cadrul acestei tulburari psihice, o persoana devine blocata mental intr-un model de ganduri si comportamente repetitive care sunt lipsite de sens si suparatoare, dar sunt dificil de depasit. De exemplu, gandul obsesiv ca o persoana se poate contamina prin atingerea clantelor de la usa sau a altor obicte “murdare” face ca o adolescenta sa petreaca ore intregi spalandu-se pe maini. Mainile ii devin rosii si inflamate si ii ramane putin timp pentru alte activitati sociale, dar obsesia de a-si spala mainile, continua.




Un alt exemplu este cel al unui barbat ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tulburarea-obsesiv-compulsiva/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>WORKAHOLISM-ul sau dependenta de munca</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/workaholism-ul-sau-dependenta-de-munca</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/workaholism-ul-sau-dependenta-de-munca#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 20 Sep 2009 14:20:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[control]]></category>
		<category><![CDATA[dependent de munca]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[obsesie]]></category>
		<category><![CDATA[perfectiune]]></category>
		<category><![CDATA[workaholism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1862</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/workaholism-ul-sau-dependenta-de-munca"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/workaholick-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="workaholic" title="workaholic" /></a>Dependenta de munca este un simptom psihologic patologic considerat de multi psihologi ca fiind o problema destul de serioasa si, din nefericire, sanctionata din punct de vedere social. Prin definitie, dependenta de munca este recunoscuta drept nevoia obsesiva de a munci sau obsesia asupra serviciului, cu tendinta  de tulburare obsesiv-compulsiva &#8211; un tip de obsesie mai amplu, legat de ordine, perfectiune si control, in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei.

Workaholicii sau dependentii de munca sunt persoane inteligente, ambitioase, de succes, prizoniere ale propriului succes. Dependentul de munca este de parere ca ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/workaholism-ul-sau-dependenta-de-munca/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Fobia &#8211; A</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/fobia-3</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/fobia-3#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2009 17:30:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[fobie]]></category>
		<category><![CDATA[fobii]]></category>
		<category><![CDATA[frica]]></category>
		<category><![CDATA[teama]]></category>
		<category><![CDATA[temeri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1781</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/fobia-3"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/scared-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="fobie" title="fobie" /></a>Fobii care incep cu litera  A

Achluophobia -  Frica de întuneric.
Acousticophobia -  Teama de zgomot.
Acrophobia &#8211; Frica de înălţimi.
Agorafobie &#8211; Teama de spatii deschise sau de a fi în locuri aglomerate.
Ailurophobia &#8211; Frica de pisici.
Alektorophobia &#8211; Teama de pui.




Alliumphobia &#8211; Frica de usturoi.
Allodoxaphobia &#8211; Teama de opinii.
Altophobia &#8211; Frica de înălţimi.
Amaxophobia &#8211; Teama de a merge  intr-o masina.





Ambulophobia -  Teama de mers pe jos.
Ancraophobia sau Anemophobia &#8211; Frica de vânt.
Androphobia &#8211; Teama de oameni.
Anglophobia &#8211; Teama de Anglia, cultura engleză, etc
Anthrophobia &#8211; Teama de flori.
Antlophobia &#8211; Teama de inundaţii.
Anuptaphobia &#8211; Teama ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/fobia-3/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Afecţiuni Mintale şi Neurologice</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/afectiuni-mintale-si-neurologice</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/afectiuni-mintale-si-neurologice#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2009 12:15:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[Afecţiuni Mintale şi Neurologice]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[epilepsia]]></category>
		<category><![CDATA[Întârzierea Mintală]]></category>
		<category><![CDATA[Schizofrenia]]></category>
		<category><![CDATA[sinuciderea]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1642</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/afectiuni-mintale-si-neurologice"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/art_145315_1-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="depresia" title="depresia" /></a>Afecţiunile Mintale şi Neurologice cele mai comune:
1. Depresia, caracterizată prin tristeţe şi scăderea interesului în activităţile altădată aducătoare de bucurie, este azi a 4 cauză majoră a cheltuielilor şi handicapului la nivel mondial. Cu circa 340 Milioane de suferinzi în întreaga lume, ocupă locul 1 la Femei şi locul 2 la  Bărbaţi ( 15-44 ani ) în ce priveşte costurile şi handicapul.  În anul 2020 depresia va trece de pe locul 4 pe locul 2 ( pentru toate vârstele ) după afecţiunile Cardiovasculare. 






2.Sinuciderea. În anul 1990 mai mult de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/afectiuni-mintale-si-neurologice/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>DEPRESIA &#8211; AUTOAJUTORUL</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/depresia-autoajutorul</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/depresia-autoajutorul#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 11:12:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[afectiuni depresive]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[remediu depresie]]></category>
		<category><![CDATA[tratament depresie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1594</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/depresia-autoajutorul"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA &#8211; AUTOAJUTORUL
Afecţiunile depresive vor face să vă simţiţi epuizat, inutil, lipsit de ajutor şi de speranţă.
Astfel de gânduri şi sentimente determină tendinţa de retragere faţă de alţi oameni, de evitare. Este important să fiţi conştient că astfel de gânduri negative fac parte din depresie, dar ele nu reflectă de fapt situaţia dumneavoastră exactă. Aceste temeri dispar când tratamentul începe să-şi facă efectul.
În acelaşi timp, amintiţi-vă:
•    nu trebuie să vă fixaţi ţeluri prea dificile sau să vă asumaţi prea multe responsabilităţi;
•    sarcinile dificile trebuie împărţite în unele mai mici, importanţa ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/depresia-autoajutorul/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CUM  POT  FAMILIA  ŞI  PRIETENII  SĂ  AJUTE  O  PERSOANĂ  DEPRESIVĂ?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cum-pot-familia-si-prietenii-sa-ajute-o-persoana-depresiva</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cum-pot-familia-si-prietenii-sa-ajute-o-persoana-depresiva#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 11:05:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[depresiv]]></category>
		<category><![CDATA[persoana depresiva]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[remediu depresie]]></category>
		<category><![CDATA[tratament depresie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1592</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cum-pot-familia-si-prietenii-sa-ajute-o-persoana-depresiva"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA - CUM  POT  FAMILIA  ŞI  PRIETENII  SĂ  AJUTE  O  PERSOANĂ  DEPRESIVĂ?
Cel mai important lucru (care poate fi făcut cu uşurinţă de către oricine) este să-l ajute pe pacient să ajungă la un psihiatru, pentru că astfel pacientul va beneficia de un diagnostic şi un tratament adecvat. Pacienţii pot fi ajutaţi şi susţinuţi să nu întrerupă medicaţia înainte de dispariţia simptomelor (acest lucru se întâmplă uneori după câteva săptămâni). Un ajutor este şi verificarea locului unde pacientul îşi ţine medicamentele.
Următorul lucru important este suportul emoţional. Acesta constă în înţelegerea, răbdarea ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cum-pot-familia-si-prietenii-sa-ajute-o-persoana-depresiva/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>TRATAMENTUL DEPRESIEI</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/tratamentul-depresiei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/tratamentul-depresiei#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 11:02:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[antidepresive]]></category>
		<category><![CDATA[depresie]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[psihiatru]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[tratament depresie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1590</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/tratamentul-depresiei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA &#8211; TRATAMENTUL DEPRESIEI
În comparaţie cu alte afecţiuni mentale, tratamentul depresiei are cele mai favorabile rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienţi &#8211; trataţi corespunzător (cu antidepresive) &#8211; sunt complet vindecaţi.
Tratamentul farmacologic rămâne principala metodă de terapie. Durata tratamentului este de cel puţin 5-8 săptămâni; dacă rezultatele la tratament sunt bune, este recomandat ca tratamentul antidepresiv să fie menţinut chiar mai mult timp (6 luni sau mai mult), pentru a preveni revenirea simptomelor.
Medicul psihiatru ţine cont, în stabilirea tratamentului, nu doar de trăsăturile particulare ale afecţiunii pacientului, dar şi de vârsta şi ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/tratamentul-depresiei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Depresia &#8211; CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/depresia-cand-este-recomandat-controlul-medical</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/depresia-cand-este-recomandat-controlul-medical#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 11:00:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[boli psihice]]></category>
		<category><![CDATA[depresie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[Testele psihometrice]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1587</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/depresia-cand-este-recomandat-controlul-medical"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA &#8211; CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?
Datele statistice arată că două din trei persoane suferind de depresie nu au primit tratament pentru că depresia lor nu a fost diagnosticată. Depresia se poate trata. Este foarte important ca pacientul să privească depresia ca pe oricare altă boală.
Schimbările frecvente de dispoziţie, chiar în cursul aceleaşi zile, starea de slăbiciune, somnolenţa sau oboseala apărută la eforturi mici, iritabilitatea, perturbări ale somnului sau apetitului, ca şi senzaţiile inexplicabile de disconfort sau durere apărute la nivelul diferitelor părţi ale corpului &#8211; toate acestea pot face ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/depresia-cand-este-recomandat-controlul-medical/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>SIMPTOMELE DEPRESIEI</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/simptomele-depresiei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/simptomele-depresiei#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 10:57:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[depresie]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[SIMPTOMELE DEPRESIEI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1585</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/simptomele-depresiei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA - SIMPTOMELE DEPRESIEI
Simptomatologia depresiei este complexă şi diferă ca intensitate şi asociere în funcţie de tipul depresiei: distimie, depresie majoră sau depresie maniacă (tulburare bipolară). Manifestările distimiei au un caracter cronic şi durează perioade mai lungi de timp, deşi ca intensitate sunt mai scăzute. Reduc randamentul intelectual şi profesional al individului însă nu îl incapacitează.
Manifestările depresiei majore însă incapacitează individul, perturbând randamentul profesional, somnul, apetitul, libido-ul şi activităţile de relaxare. Simptomele asociate durează mai mult de două săptămâni. Depresia maniacă sau tulburarea bipolară cuprinde un ciclu de tulburări de ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/simptomele-depresiei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CAUZELE DEPRESIEI</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/cauzele-depresiei</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/cauzele-depresiei#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 07:35:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[boli psihice]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele depresiei]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[factori psihologici]]></category>
		<category><![CDATA[psihicul]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1582</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/cauzele-depresiei"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/plugins/thumbnail-for-excerpts/tfe_no_thumb.png" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="" title="" /></a>DEPRESIA &#8211; CAUZELE DEPRESIEI
Depresia este de obicei declanşată de o combinaţie de factori biologici, psihologici şi factori din mediu. Unele trăsături psihologice pot creşte vulnerabilitatea faţă de depresie. Persoanele care au o părere proastă despre ei, o viziune pesimistă asupra lumii sau care sunt expuşi la stres au un risc mai mare de a dezvolta o depresie. Stările depresive pot fi declanşate de pierderi importante, de afecţiuni cronice, de dificultăţi de relaţie sau financiare sau de schimbări nefavorabile apărute în viaţă.
Pacienţii care suferă de depresie trăiesc de obicei o stare ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/cauzele-depresiei/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Depresia</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/depresia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/depresia#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2009 07:12:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog Lupitu Rodica</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[boala psihica]]></category>
		<category><![CDATA[cauzele depresiei]]></category>
		<category><![CDATA[depresia]]></category>
		<category><![CDATA[echilibru emotional]]></category>
		<category><![CDATA[Psiholog Lupitu Rodica]]></category>
		<category><![CDATA[psiholog rodica lupitu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1579</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/depresia"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/depression_by_thirsty5-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="depresie" title="" /></a>Depresia este o afecţiune mintală caracterizată de episoade persistente sau recurente de tristeţe şi melancolie patologică. Aceste episoade durează mai mult de câteva săptămâni şi au un impact negativ asupra vieţii sociale, profesionale, familiale şi intime a individului.




Depresia este foarte frecventă. Depresia poate să apară în viaţa oricui, indiferent de vârsta. Depresia (în latină &#8211; inhibiţie, tristeţe) este o afecţiune psihică, caracterizată printr-o perturbare serioasă a echilibrului emoţional şi o diminuare considerabilă a calităţii vieţii, pe o perioadă lungă de timp (activitatea profesională, relaţiile personale etc.)
CE ESTE DEPRESIA?
Depresia reprezintă o ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/depresia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>10</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Timiditate sau fobie sociala?</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/timiditate-sau-fobie-sociala</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/timiditate-sau-fobie-sociala#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2009 11:04:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[Despre psihologie]]></category>
		<category><![CDATA[fobie]]></category>
		<category><![CDATA[fobie sociala]]></category>
		<category><![CDATA[timiditate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=1532</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/timiditate-sau-fobie-sociala"><img align="left" hspace="5" width="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/09/shy-woman-saidaonline-300x225.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="fobie sociala" title="fobie sociala" /></a>Adesea confundata cu timiditatea in relatiile sociale sau definita ca emotivitate exagerata in situatii in care importanta este performanta (examene, vorbitul in public, etc.), fobia sociala a fost acceptata ca un dat si foarte multa vreme a fost privita ca o trasatura de personalitate. Afirmatii de genul : sunt timid din fire sau sunt foarte emotiv ? atesta acest lucru.
Manifestare.
Pana unde merge timiditatea si de unde incep fobia? Nu este neobisnuit sa fii anxios atunci cand mergi la prima intalnire cu cineva, cand trebuie sa vorbesti in public, cand mergi ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/timiditate-sau-fobie-sociala/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Fobia</title>
		<link>http://www.e-psiho.ro/fobia</link>
		<comments>http://www.e-psiho.ro/fobia#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 29 Mar 2009 19:20:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Psiholog &#124; Psihoterapeut</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bolile psihicului]]></category>
		<category><![CDATA[boli psihologice]]></category>
		<category><![CDATA[fobie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.e-psiho.ro/?p=599</guid>
		<description><![CDATA[<a href="http://www.e-psiho.ro/fobia"><img align="left" hspace="5" width="150" height="150" src="http://www.e-psiho.ro/wp-content/uploads/2009/03/fobie-150x150.jpg" class="alignleft wp-post-image tfe" alt="fobie" title="fobie" /></a> Fobia este o teama exagerata si persistenta de un obiect sau situatie care de regula, sunt nepericuloase. Aceste frici produc dorinta irationala a persoanei de a evita situatiile respective, desi pacentii realizeaza caracterul irational al fricii lor.
In plan fiziologic fobia genereaza tahicardie, transpiratii, tremor, respiratie acceleratam tensiune sau dimpotriva, slabiciune musculara, furnicaturi in stomac, senzatia de greata, senzatia de sufocare, etc. Mai ales la agoraphobia aceste simptome se asociaza cu atacurile de panica.
In plan comportamental senzatia traita de persoanele fobice este ceea de “stana de piatra”. Fobicul simte ca ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.e-psiho.ro/fobia/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

