Feminitatea | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Feminitatea

Feminitatea

 

În multe cazuri feminitatea este definită ca fiind un atribut al rol-genderului şi nu ca fiind ceva ce ţine de latura psihologică. Este o caracteristică atribuită identităţii femieii, având ca elemente componente supunerea, blândeţea, răbdarea, bunătatea, sensibilitatea, deschiderea faţă de cei din jur etc.

Totuşi, caracteristicile enumerate mai sus ţin foarte mult şi de latura psihologică a unei persoane. Feminitatea este o trăsătură care se poate învăţa. Dacă ne gândim la o femeie crescută într-un mediu dur, cu multe neplăceri şi neajunsuri, care asistă de-a lungul copilăriei la scene violente mai mult ca sigur, ca adult, nu va manifesta natural caracteristicile atribuite feminităţii. Dar oare ea nu v-a putea fi niciodată feminină?

Gândindu-ne la modul în care erau învăţate, în trecut, tinerele, arta de a fi femeie putem să afirmăm că feminitatea se învaţă.

Pornind de la ceea ce înseamnă pentru fiecare dintre noi aceasta „etichetă” ne putem defini propria feminitate. Pornind de la relaţiile cu ceilalţi putem sa facem acelaşi lucru. O femeie îşi va manifesta diferit aceste calităţi faţă de soţ / prieten, faţă de copii sau faţă de cei cu care lucrază. Totuşi, în fiecare dintre cazuri ea va fi feminină.

Definiţia pe care o dăm, fiecare dintre noi, acestei trăsături ţine foarte mult şi de mediul educat. Suntem in mare măsură influenţaţi de mediul în care am fost crescute, în care trăim si ne desfăşurăm activitatea de zi cu zi. Astfel, de mici vedem si auzim în jurul nostru o mulţime de informaţii şi lucruri care ne influenţează şi ne ajută să ne formăm o imagine despre ceea ce înseamnă „a fi feminină”. Pentru unele dintre noi a fi feminină nu are legătură cu blândeţea sau răbdarea ci mai degrabă cu misterul pe care îl poate creea o femeie în jurul ei, cu creativitatea şi seducţia. Pentru o alta femeie poate sa însemne supunere, gingăşie, toleranţă. Nici una dintre aceste femei nu v-a fi mai mult sau mai puţin feminină. Dacă cei faţă de care ne manifestăm această trăsatură au aceleaşi reprezentări ca şi noi despre ceea ce înseamnă a fi feminină, vom fi feminine în ochii lor.

Care ar fi avantajele în a fi feminină? Societatea în care trăim se aşteaptă ca o femeie să fie feminină. Bărbaţii apreciază şi admiră o femei care îşi manifestă aceste caracteristici naturale, iar noi, femeiile, de câte ori nu am spus „Ce feminină e... Aş vrea să fiu şi eu ca ea” sau „Uite, aş putea să fac şi eu ca şi ea pentru a fi mai feminină”. De multe ori vedem cum femeile care sunt feminine sunt mai apreciate, au mai mulţi prieteni, pot sa „negocieze” mai uşor atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională.

Nu ştiu dacă manifestarea acestei trăsături are dezavantaje sau mai degrabă prezintă anumite capcane. Ma gândesc la următoarele exemple:

A fi supusă nu înseamnă a fi abuzată fară a reacţiona. A avea răbdare nu înseamnă a-i lăsa pe ceilalţi să treacă peste tine. A avea bunătate nu înseamnă a te pune pe tine întodeauna pe locul doi. Astfel de exemple pot continua. Oare dacă am fi abuzate, sau ne-am situa tot timpul pe locul doi pentru ca asta înseamnă sa fiu „bună”, am fi in continuare feminine?

Suntem ceea ce credem, iar cei din jurul nostru se vor raporta la noi în funcţie de modul în care noi ne raportăm la propria noastră persoana.

de Cosmina Pacurar, sursa: http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=924&Itemid=392