Testul arborelui este cunoscut ca un test calitativ, de personalitate.
Se aplica simplu, desenandu-se un copac fara nici o alta cerinta, putand chiar fiecare individ in parte sa si-l aplice singur.

- Pasul nr. 1: - se analizeaza asezarea in pagina: - asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini) - privim axele + – se indoaie foaia - partea stg. a paginii: – proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie,dependenta de afectivitatea materna (depresie)

- partea dreapta a paginii: – proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea patenala (optimism)
- partea superioara: – suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul,proiectia spirituala.
- partea de jos: – inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in pamant. (conceptul lui Young – inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant)
- semnificatia fiecarui cadran;
- partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii)
- partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata
- partea stanga jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale existentei
- partea dreapta jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului
-fiecare colt este dominat de un semn:
- coltul din stanga sus: este simbolizat de aer, emergenta spre afara
- coltul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma
- coltul din stanga jos: apa – simbolul inconstientului
- coltul din dreapta jos: pamantul – reprezentari legate de materie, de cadere, de infem.
- Pasul nr. 2:
- se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului.
- un copac mic – o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente de
depresie
- un copac mare – un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit)

- Pasul nr. 3:
- se analizeaza perspectiva.
-copac schitat – pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el
-copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de support

- Pasul nr. 4:
- se analizeaza calitatea liniilor:
1. se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge
- Iinii putemice : – agresivitate (indivizi agresivi)
- linii subtiri: – fragilitate insecuritate
2. Subiectii care deseneaza la modul impulsiv: – tendinta de exteriorizare si impulsivism
3. Liniile mgrijite : – autocontrol ridicat
4. Linii prea ingrijite : – rigiditate

- Pasul nr. 5:
- se urmareste simetria:
- simetric: predomma logicul, rationalul, controlul
- perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care 1-au facut – ex.: controleaza daca au inchis usa de 7 ori), trecerea la act.
- nesimetric: prezinta tendinta de exteriorizare necontrolata
Omiterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala – subiectul refuza sa se gandeasca la problema respectiva.
Ex.: – nu deseneaza coroana: – conflict in relatiile sociale
- nu deseneaza trunchiul: – nu deseneaza eul
- Pasul nr. 6:
- umbrirea:- anxietate legata de simbolistica zonei respective
- inegrirea – agresivitate

- Pasul nr. 7:
- sugestia pe care ne-o creaza arborele
- daca este falnic sau caraghios
- Pasul nr. 8:
- daca pe trunchi este desenat un ciot sau o scorbura
- inseamna ca in decursul existentei, a existat un eveniment care 1-a marcat pe individ (un accident)
- indicele lui Wittgenstein = ne spune la ce varsta s-a produs tragedia respectiva. Se masoara desenul mm. Calculam varsta in ani si luni si impartim H (inaltimea intregului desen) la varsta: H
- x indicele lui Wittgenstein.
- masuram in mm de jos la punctul unde apare ciotul ==h (inaltima pana la care apare ciotul) si impartim la x (indicele lui W.)
- h/x = varsta traumatismului
Ex.: – subiectul are 40 ani
- arborele are 120 mm
- linia stg. este intrerupta la 12,9cm de la baza => 12,9 / 3 = 4,3 ani